Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cui foloseste taxarea inversa la cereale?

Ministerul Finantelor a elaborat un proiect de OUG prin care modifica Codul Fiscal, astfel incat de la 1 iunie 2011 sa poata fi aplicata taxarea inversa in domeniile cu risc crescut de frauda.

Romania a primit, la inceputul lunii mai, o derogare de la CE pentru a aplica o astfel de masura.
Taxarea inversa pentru cereale si plante tehnice se aplica pe o perioada de doi ani, pana la data de 31 mai 2013.

Ministerul Finantelor a anuntat in vara lui 2010 ca a solicitat o derogare de la CE privind aplicarea TVA prin taxarea inversa pentru livrarile de bunuri din interiorul tarii la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie.
Dupa refuzul Comisiei Europene, Romania a transmis forului european, in luna decembrie a anului trecut, o scrisoare in care restrange sfera produselor. Comisia a decis sa autorizeze taxarea inversa pentru grau, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea-soarelui si sfecla-de-zahar.
Aceasta masura vizeaza combaterea fraudei fiscale.
Sorin Minea, presedintele Romalimenta, considera ca aceasta ordonanta ii ajuta doar pe cei cu depozite de cereale din Romania. Practic, de-acum vor cumpara cereale fara TVA si vor vinde mai departe cu TVA. E posibil ca pe ruta proprietarilor de depozite sa se mai reduca evaziunea fiscala.

Daniel Botanoiu, director executiv al FNPAR, spune ca aceasta ordonanta este buna doar daca se va modifica si Codul Fiscal in ce priveste returnarile de TVA, mai exact, returnarea sa se faca in 30 de zile. (Greu de crezut!)
Practic, in aceasta varianta, singurul dezavantajat este producatorul. Stim cu totii ca vanzarile cu cereale se fac doar in anumite perioade ale anului, deci e clar ca atunci se va produce o presiune si mai mare pe bugetul statului si, ca urmare, se va intarzia si mai mult cu returnarea TVA. Acest lucru ii ingrijoreaza pe agricultori, care stiu ca sunt intarzieri uriase la restituirea TVA.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!