In urma unei largi consultari publice, lansata de comisarul Ciolos in aprilie 2010, Comisia a pregatit o comunicare catre Parlament, Consiliul European si cele doua Comitete (al regiunilor si economic si social) cu propuneri privind viitorul PAC pana in 2020.
Astfel de documente ale Comisiei stau de regula sub embargoul publicitatii pana in preajma lansarii lor oficiale.
De data asta insa, proiectul Comunicarii a fost scapat catre presa cu mai mult de o luna inainte de 17 noiembrie, data publicarii oficiale a documentului.
Documentul nu da foarte multe detalii, dar secretele se ascund de regula in cuvinte bine alese de eurocratii de la Bruxelles.
Voi incerca, in randurile ce urmeaza, sa descifrez unele dintre aceste cuvinte cheie.
Pe scurt, Comisia considera trei scenarii posibile pentru viitorul PAC:
- status quo-ului (imbunatatit);
- o reforma radicala bazata pe eliminarea formelor de sprijin si interventie pe piata;
- reformarea PAC actuala prin reechilibrarea ajutoarelor si a formelor de interventie.
Desigur, propunerea mediana este de regula cea recomandata de Comisie. Daca la nivelul obiectivelor si arhitecturii generale solutia preferata era previzibila inca din iulie (la incheierea consultarii publice), ajustarea instrumentelor propuse se regaseste in Comunicarea Comisiei in cateva cuvinte cheie al caror continut va fi discutat si disputat de interesele celor 27 de state membre. Arhitectura PAC ramane structurata pe doi piloni, dar compozitia lor, cel mai probabil, va suferi modificari de structura.
Rolul platilor directe, ca forma principala de sprijin a veniturilor fermierilor, este reconfirmat de documentul Comisiei. Dar cuantumul acestor plati sta sub semnul disputelor intrucat se propune o distribuire mai echitabila a platilor directe. Asta ar insemna atat redistributie intre statele membre cat si in cadrul unui stat membru intre fermierii lui.
Acest aspect este de maxim interes pentru Romania, care a considerat intotdeauna inechitabil nivelul platilor directe comparativ cu restul statelor membre. Orice tentativa de distribuire mai echitabila este in avantajul nostru, caci inseamna mai multi bani pentru sprijinirea veniturilor fermierilor romani. Comisia propune stabilirea unui plafon minim garantat pentru toti fermierii (la nivelul mediu al platilor directe existente in UE). La acest nivel minim de baza vin, in completare, o serie de alte componente care vor face diferenta.
O componenta "verde" a platilor directe pentru serviciile de mediu pe care fermierii trebuie sa le furnizeze in cadrul standardelor obligatorii.
O componenta de venit aditional pentru pastrarea activitatii agricole in "zonele cu constrangeri naturale specifice". In zonele cu agricultura speciala, de importanta economica si sociala, un ajutor cuplat poate fi adaugat, avand un caracter voluntar in cadrul unor linii clar definite.
Noutatea absoluta este ca sprijinul se va face numai catre "fermierii activi". Asta inseamna ca alte categorii de beneficiari vor fi exclusi.
Comisia propune, din nou, plafonarea sprijinului pentu fermele mari si o simplificare a eco-conditionalitatilor.
Alta noutate absoluta consta in propunerea unei forme de sprijin care sa asigure un nivel minim al platilor directe pentru fermele mici. Aceasta schema de sprijin va simplifica gestionarea sprijinului financiar pentru tarile cu multe ferme mici, cum este Romania.
Vestea cea buna este ca propunerea pentru politica de dezvoltarea rurala pastreaza structura celor trei axe si nu propune transferul catre politica de coeziune a componentei de calitate a vietii si diversificarea economiei rurale. Se propune insa o mai buna coerenta intre politicile de dezvoltare rurala si alte politici UE, si crearea unui cadru specific comun pentru fondurile UE. O alta noutate este ca in pachetul de instrumente se propune un pachet de masuri de gestionare a riscului (riscuri de productie si venituri), constand in instrumente de asigurare si fonduri mutuale.
Dezbaterea e lansata dar sta in abilitatea statelor membre sa defineasca si continutul acestor cuvinte cheie, astfel incat sa modeleze instrumentele propuse in interesul lor. Cum Comisia intentioneaza sa elaboreze proiectele de regulamente pentru noua politica pana la jumatatea anului viitor, timpul ramas este foarte pretios sa ne facem calculele si sa stabilim pozitia Romaniei vizavi de aceasta propunere.
MIHAIL DUMITRU,
fost ministru al Agriculturii
