Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Camerele agricole vor avea o lege chiar in acest an

- Camerele agricole, initiate de actualul comisar european Dacian Ciolos, exista acum in toate judetele tarii. Isi indeplinesc aceste structuri rolul preconizat?
- Camerele agricole, organizate in subordinea consiliilor judetene, functioneaza doar pentru consultanta agricola. Acolo unde s-au implicat presedintii consiliilor judetene, ele acorda, intr-adevar, consultanta agricultorilor, adica isi indeplinesc atributiile. Este cazul celor din Dambovita, Suceava, Prahova - ca sa dau cateva exemple. Dar, adevaratele Camere agricole, asa cum au fost ele concepute ca structuri reprezentative ale fermierilor, nu exista inca. Actualele Camere sunt doar fostele oficii de consultanta agricola carora li s-a schimbat numele.
Infiintarea, organizarea si functionarea camerelor agricole face obiectul unui proiect de lege aflat pe agenda Parlamentului.

- Dvs. ati fost autorul unui prim proiect de lege care n-a mai fost definitivat. Actualul proiect se discuta de doi ani, fara sa se ajunga la final. De ce?
- Proiectul a fost returnat Parlamentului de catre presedintele Traian Basescu. Este in prezent pe agenda la plenul Senatului; probabil, in aceasta saptamana va fi aprobat. Apoi va merge la Camera Deputatilor si sper ca pana la mijlocul lunii noiembrie sa fie gata. Trebuie precizat ca au fost mai multe initiative pentru astfel de proiecte. Toti cei care au participat la aceste initiative ne-am intalnit, am discutat si, in prezent, s-a ajuns la o forma care, dupa opinia mea, este foarte buna.

- Totusi, care au fost problemele care au determinat intarzierea?
- Au fost trei obstacole. Primul: s-a opus Ministerul de Finante, care trebuia sa dea niste bani pentru primele alegeri. A doua: presedintele a obiectat invocand ca finantarea se face de la bugetul de stat. A treia obiectie a fost ca aceste structuri functioneaza ca ONG, dar sunt in realitate de drept privat. Personal, am discutat cu dl presedinte Basescu si am clarificat lucrurile. In proiect se prevedea ca in componenta camerelor vor fi absorbite persoanele disponibilizate din minister si din directiile agricole. Presedintele ne-a intrebat ce fel de restructurare si de disponibilizari facem, in aceste conditii. Am explicat ca noi vom lucra cu camerele agricole pe baza de contracte. Conform proiectului de lege, inainte de intocmirea bugetului, ministerul este obligat sa discute cu presedintele Camerei agricole (nationale - n.n.), sa convina impreuna actiunile care vor fi intreprinse in anul urmator, iar sumele aferente sa fie prinse in buget. I-am explicat dlui presedinte ca este mult mai simplu sa platim pentru o actiune punctuala, care dureaza o zi, o saptamana, o luna etc., decat sa platim un functionar 365 de zile, ca sa ia, de exemplu, datele statistice.
Astfel, toate obiectiile au fost rezolvate, in noua forma a proiectului si am convingerea ca legea va fi promulgata fara probleme.

- Credeti, deci, ca legea, asa cum este ea conceputa, raspunde dezideratelor fermierilor?
- Fara indoiala. Camerele vor fi organizate in patru trepte. Din proiect au fost scoase toate prevederile cu caracter “politic” - de exemplu, ca ele sa cuprinda reprezentanti din toate institutiile - preoti, politisti, profesori, primari etc.
Membrii Camerelor agricole vor fi toti cei inscrisi la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura si care primesc diferite forme de sprijin din surse nationale si europene. Consideram ca proprietarii cu mai putin de 1 ha nu este firesc sa faca parte din camerele agricole. Membrii Camerelor agricole vor fi electori, care vor alege conducerile camerelor zonale. Acestea vor fi organizate in zonele similare centrelor locale APIA, pe cate 3-4-5 comune. Apoi vor fi alegeri la nivel judetean, regional si central.

- De ce s-a introdus si treapta regionala?
- Ne-am gandit la perspectiva dezvoltarii regionale. In orice caz, pe fiecare treapta, camerele agricole vor avea activitati specifice. Precizez ca am primit asigurari de la presedintii celor doua comisii de agricultura din Parlament - dl Petre Daea si dl Stelian Fuia - ca proiectul va trece fara probleme.

- In bugetul pe 2011, ati prevazut bani pentru infiintarea si functionarea camerelor?
- Bineinteles. Anul trecut, la intocmirea bugetului, nu exista o lege a Camerelor agricole. Acum, situatia este alta.

- Ideea camerelor agricole a fost controversata si invocandu-se ca organizatiile fermierilor nu ar avea o reprezentare teritoriala, spre a putea fi reprezentate in conducerile acestor structuri. Ce parere aveti?
- Tocmai ca aceste organizatii vor propune candidatii. In general, ele au reprezentativitate teritoriala. Odata cu aparitia legii, va fi un stimulent in plus pentru ca fermierii sa se organizeze spre a putea avea reprezentanti in conducerea Camerelor, care sa le sustina interesele. Iar ministerul va sprijini acest proces asa cum a facut si pana acum.

- Care va fi solutia pentru asigurarea personalului din palierul tehnic al Camerelor agricole?
- Conform legii, Camerele agricole vor prelua automat personalul de specialitate de la asa-zisele camere actuale.

Interviu cu
ADRIAN RADULESCU,
secretar de stat in MADR

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!