S-a mai spus: subventia la hectar nu este una pentru sprijinul productiei agricole.
Este o plata pentru serviciile pe care agricultorii le aduc societatii, mediului etc.
De aceea, subventia nu mai este cuplata cu cat se produce la hectar.
Cu acest argument Bruxelles-ul sustine plafonarea subventiilor.
Comisarul Ciolos ne da asigurari ca banii degajati din aceste plafonari
raman in tara si pot fi folositi, prin Pilonul II, inclusiv pentru fermele mari.
Subventiile vor tine cont de numarul de angajati si de protejarea mediului.
Plafonul, de 300.000 euro, a fost avansat si la reformele anterioare ale PAC.
In Romania, masura va afecta fermele cele mai performante.
Nu se aplica plafonarea in cazul platilor pentru respectarea cerintelor de mediu
(agricultura ecologica, componenta de ?inverzire?).
Nu se stie inca algoritmul pentru numarul persoanelor angajate,
dar asta nu va conduce la o crestere substantiala a plafonului platilor directe.
Parlamentul European a adoptat o pozitie favorabila plafonarii.
In Consiliul Europei insa, unele state membre (importante!) s-au opus.
Dar adoptarea propunerii legislative se face prin codecizie (PE si CE).
Asadar, nu este exclus ca, in final, propunerea CE sa fie adoptata... cu modificari.
In anii cu productii scazute, agricultorii isi acopera costurile cu banii din subventii.
In astfel de ani, reducerea subventiilor va duce in faliment multe ferme mari.
In anul 2016, agricultorii din Romania ar trebui sa primeasca 203 euro/ha.
Odata cu ?noua filozofie? a plafonari, fermele mai mari de 1.000 ha vor fi afectate.
(Daca luam in calcul ?inverzirea?, care va reprezenta 30% din platile directe - in cazul in care fermierii sunt interesati sa o aplice - si suma de 61 euro pentru Romania, ce va fi exclusa de la plafonare, rezulta ca plata directa utilizata la plafonare va fi de 142 euro/ha. Ca urmare, suprafata minima a fermei ce va fi afectata de plafonare va fi de 1.050 hectare.)
Daca se aplica plafonarea, nici fermierii nu vor sta cu ?mainile in san?.
Vor cauta solutii sa ?fenteze? reducerea sumelor prin divizarea exploatatiilor.
Acest lucru este deplin posibil inainte de adoptarea regulamentului;
Ori vor renunta la terenuri arendate. Cu riscul ca suprafetele sa ramana nelucrate.
De aici, diminuarea productiei. Altii nu vor declara toate suprafetele detinute.
Lipsa subventiilor europene va duce si la gasirea de noi solutii:
De exemplu, tehnologii mai putin costisitoare, care nu respecta cerintele de mediu;
Ori, si mai simplu, se vor intoarce la evaziunea fiscala,
Caci, in lipsa subventiilor pe suprafetele in cauza, tentatia va fi mai mare.
P.S. Propunerile de limitare a ajutoarelor
- reducerea cu 20% a platilor directe intre 150.000 si 200.000 euro/an si exploatatie;
- reducerea cu 40% a platilor directe intre 200.000 si 250.000 euro/an si exploatatie;
- reducerea cu 70% a platilor directe intre 250.000 si 300.000 euro/an si exploatatie;
- limitarea la 300.000 euro a sumelor care depasesc acest plafon.
Se examineaza masuri care sa descurajeze impartirea fermelor mari in ferme mai mici.