Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Este necesara o banca a agricultorilor?

Daniel BOTANOIU
presedinte FNPAR



De mai multi ani, unii lideri ai agricultorilor cer constituirea unei banci agricole. Chiar si unii dintre bancheri ar fi de acord cu infiintarea unei banci specializate pentru finantarea sectorului agricol. Astfel de banci functioneaza de multi ani in tarile europene si o fac cu succes. Agricultorii sunt mai puternici impreuna decat separat.

Pentru ca agricultorii sa creeze o banca comerciala a lor, ar trebui sprijinul Guvernului. Dar si agricultorii ar trebui sa se implice direct. Ei ar urma sa fie actionarii unei astfel de banci, sa isi delege reprezentantii in Consiliul de administratie, sa supravegheze functionarea bancii. Agricultorii trebuie sa fie cointeresati sa faca economii pe care sa le investeasca in propria lor banca.

Numarul bancilor care acorda acum credite pentru agricultura este destul de redus. Bancherii spun ca agricultura este un domeniu riscant si le solicita agricultorilor garantii foarte mari, ca sa fie siguri ca, in caz de neplata a ratelor, isi pot recupera banii.

Nu-i mai putin adevarat ca, unii agricultori nu-si inregistreaza in bilantul contabil toate veniturile, ca sa nu plateasca impozitul pe profit. Dar, cu profituri mici inscrise in contabilitate ori chiar cu pierderi, agricultorii alimenteaza, ei insisi, neincrederea bancilor. Dobanzile se stabilesc in functie de bonitatea fiecarui client in parte, in functie de cifra de afaceri si de alti indicatori financiari.

In urma cu ceva vreme, se vehicula propunerea ca CEC Bank sa devina o banca specializata pentru agricultura. Din diverse motive, planul a fost abandonat. Sa recunoastem ca nici nu era un plan foarte realist!

In momentul de fata avem nevoie de alte solutii. Criza nu a orientat bancile catre creditarea productiei, ci catre consumul administratiei. Este necesara aparitia unui instrument matur de creditare si a unui instrument de asigurare a recoltelor. Este nevoie si de un fond de pensii pentru agricultori; si de un set de masuri pentru construirea infrastructurii comerciale si de servicii pentru agricultura. Fiecare dintre aceste proiecte presupune sume consistente de bani.

Se estimeaza ca piata romaneasca a produselor alimentare ar valora 97 de miliarde de euro, din care jumatate o reprezinta exporturile. Hrana, ca si apa si aerul, vor fi resurse mai importante in jocul vietii decat petrolul. Romania poate fi unul dintre producatorii importanti de alimente ai lumii.

Deficientele de management operational reprezinta principala problema a administratiei agricole si de dezvoltare rurala din Romania. Mai severa decat orice restrictie de ordin bugetar.

Pentru ca o banca agricola sa functioneze bine este nevoie si de o piata funciara reala si bine reglementata. Este nevoie de terenuri agricole inscrise in cadastru si, poate, comasate, cu un regim juridic clar. Numai astfel terenurile noastre agricole pot sa devina garantii reale pentru sistemul bancar.

Oare vom fi capabili sa depasim individualismul nostru ancestral si sa construim institutii - inclusiv o banca - care sa functioneze si peste 150 de ani, asa cum se intampla in alte state europene?


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!