Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Zvonul, informatia din gura in gura

Am vazut la Viata satului un tanar care se plangea ca si-a cumparat tractor dar nimeni nu i-a spus ca trebuia sa-si cumpere si utilajele din spatele lui. Acum sta si se uita la tractor. N-are plug, n-are disc ori macar o remorca. Oare ce era in mintea lui cand s-a apucat de "afacere"?

Ce busines-plan si-a facut, daca si l-a facut? Ce informatii avea?

Nu departe de el sunt cei care s-au bucurat sa ia milioane din fonduri europene pentru fabrici de lapte sau de carne, dar nu si-au pus problema materiei prime. Au mizat pe faptul ca vor produce altii pentru ei laptele si carnea de procesat. Acum, fabricile stau.

Nu discut planul de afaceri al niciunuia, e treaba omului ce face cu banii lui. Dar ma intreb ce informatii profesionale a avut, de unde a luat informatiile. Pot sa pun pariu ca niciunul nu citeste o revista specializata pe agricultura. Nu neaparat Profitul agricol, ci oricare alta de pe piata. Si sunt, slava Domnului...
Daca ar fi citit, ar fi stiut ca exista o problema a productiei de lapte ori carne; ca nu avem destule ferme de porci/vaci pentru cate unitati de procesare s-au facut; ca exista firme de consultanta ori dealeri de utilaje care vand pachete complete, tractoare cu toata "zestrea" dupa ele.

Ca fermierul nu citeste si se informeaza putin este si concluzia unui studiu recent, realizat de AgroAdvice, o firma din grupul Agricover. Fermierii declara ca se informeaza in principal de la radio si de pe internet. Mai putini sunt cei care urmaresc o emisiune tv in domeniu; si mai putini sunt cei care citesc o revista de specialitate. Adevarul este ca oamenii se informeaza mai mult din auzite, din gura in gura.

Dar, "verba volant". Cuvantul scris ramane mai mult timp sub ochii cititorului. Asupra foii de hartie, fie ea cu probleme europene, cu tehnologii de cultura ori cu lungi siruri de cifre de pe bursele agricole, te poti apleca de mai multe ori, cu atentie, poate chiar cu creionul in mana. De multe ori, de o informatie poate depinde o afacere. Dar stilul de informare majoritar la noi ramane zvonul, stirea din gura in gura...


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!