Exista, la romani, si un bogat "folclor intelectual", cu povesti transmise din gura'n gura. O astfel de poveste pe care nu o credem, dar ne place sa o evocam chiar prea des,
este legenda celor trei milioane de hectare amenajate pentru irigatii.

Niste Feti Frumosi, viteji si destepti nevoie mare, au construit un sistem de irigatii cu jgheaburi mari de beton intinse pe deasupra pamantului, pe zeci de kilometri. Dar Zmeul cel rau a calculat panta acelui jgheab, invers. Si apa n-a curs la deal!
Au mai venit, noaptea, niste oameni rai (extraterestrii sa fi fost?)
care au daramat jgheaburile de cateva tone fiecare, din zece in cinsprezece metri. Ruinele acelui "sistem de irigatii" se mai vad si azi pe soseaua Slobozia-Braila. Mutantii erau, probabil, programati sa saboteze frumusete de canal romanesc de irigatii.

In alta pare, la Vlad Tepes, judetul Calarasi, s-a construit un sistem de canale, acoperite cu dale de beton (bune la casa omului!). Tot cu panta calculata gresit. Fostul presedinte al CAP, cel care a semnat receptia, traieste si poate depune marturie.

Un fost director de trust, traieste si el, isi aminteste ca in Baraganul nostru socialist apa freatica urcase, de-atatea irigatii, de la adancimea de 25 de metri, la 3 sau 4.
Ajunse in amintire, ca duzii din copilarie, canalele de irigat devin mari si frumoase. Despre astfel de canale vorbesc, cand se aduna, ministrul Tabara si reprezentantii LUAIR.
S-au trezit, si unii si altii, ca nu mai avem energie sa pompam apa din Dunare spre Carpati. Ca pretul barilului de petrol a crescut de la 14 dolari, prin anii ?60, la 100 de dolari, azi.
Ca nu mai sunt nici Ceausescu, nici Naser, nici sahinsahul, nici macar colonelul Gaddafi. Cine sa ne mai dea petrol contra AKM (automat-kalasnicov-modernizat)? Nici AKM-uri nu mai facem la fabrica de biciclete de la Mija (secret de stat!)

Decat sa boceasca fosta ctitorie de miliarde de dolari facuta cu banii Bancii Mondiale, poate ar fi mai pragmatic sa gandeasca ei un cu totul si cu totul alt sistem de irigatii. In care apa sa curga cum a lasat-o Dumnezeu, de la deal la vale, pana la plante. Sa ceara unor meseriasi calcule sumare despre debitul raurilor si paraurilor. Unde s-ar putea construi lacuri de acumulare, mai mici ori mai mari, in care sa pastram surplusul de apa din primavara pentru perioada cand vine seceta?

Este clar ca astfel de lucrari nu pot fi platite numai din buzunarul fermierilor.
Primul care baga banii trebuie sa fie statul. Dar si proprietarii de pamant sa dea ceva. Daca FMI si Banca Mondiala ne-au dat imprumut cateva miliarde sa ajutam bancile, poate ne mai da cateva miliarde pentru imbunatatiri funciare si conservarea mediului. Sa le spunem ca altfel vine desertificarea in Baragan, iar ei vorbesc de incalzirea globala.

Cand era la Ape, intr-o vila langa Liceul Kretulescu, tovarasul Ion Iliescu
vorbea despre intarzierea curgerii raurilor si pastrarea apei in tara inca o luna. Ideea fostului presedinte ar putea sa o preia si PNL, si PSD, si PDL.