Ministrul Valeriu Tabara va propune modificarea Legii Camerelor Agricole, printr-o ordonanta de urgenta. Din punctul sau de vedere, principala problema ramane finantarea. Micii fermieri, majoritari intre membrii Camerelor, nu sunt in stare sa le sustina prin cotizatii sau contributii.
Tabara estimeaza costurile, pentru urmatorii 1-2 ani, intre 20 si 40 de milioane de euro. El considera ca suma prevazuta in bugetul MADR pentru camerele agricole se refera la structurile deja constituite la nivelul consiliilor judetene, pe Ordonanta 70.
De aceea si-ar dori sa creeze Camerele prin reorganizarea unor institutii deja existente: directiile agricole judetene si fostele Oficii judetene de consultanta agricola. Or, aici ministrul se desparte de modul in care au inteles functionarea Camerelor de cei care au initiat legea.
"Am reorganizat aceste centre agricole, astfel incat, pe langa cele 274 existente, mai sunt inca 40, iar in total in jur de 310 centre agricole. Acestea sunt organizate in asa fel incat sa nu fie o distanta mai mare de 30 de kilometri de centru pe fiecare fermier si sa fie pozitionate pe sosele principale", spune ministrul.
Tabara spune acum ca, prin infiintarea Camerelor agricole, s-a mers prea mult pe zona electorala. "Jocurile politice au aparut mai mult dupa ce legea a fost votata intr-un fel si dupa aceea s-a incercat reorganizarea in alt fel."
Ministrul spera ca in februarie - martie sa clarifice toate aceste probleme legislative legate de camerele agricole, dar si sa gaseasca o solutie viabila de finantare.
Proiectele de lege pentru camerele agricole nu au avut deloc in vedere transformarea unor institutii ale statului (OJCA, DADR etc) in Camere agricole. Din contra, s-a dorit crearea unor institutii noi, cu conducere aleasa de fermieri, dintre fermieri. Modelul propus pentru prima oara la noi de catre Dacian Ciolos, era cel existent in Franta.
In luna septembrie a anului trecut, Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR) a cerut, de urgenta, modificarea Legii Camerelor Agricole, deoarece din conducerea acestora faceau parte mai mult guvernantii si functionarii publici decat fermierii.
"Camerele agricole au devenit birouri electorale in mediul rural prin care unele partide isi fac politica, iar in viziunea noastra acestea trebuie sa functioneze cu si pentru agricultori", s-a spus atunci.
Fostul secretar de stat in MADR, Adrian Radulescu, si-a luat angajamentul, la finele anului trecut, ca se va ocupa in 2012 de rezolvarea acestei probleme.
"Ma ocup si le facem, cu siguranta, intr-o forma buna pentru fermieri. Trebuie camere agricole ale agricultorilor, pentru agricultori si facute de agricultori", a declarat Adrian Radulescu, la finele anului trecut.