Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Doua aritmetici pentru subventia pe suprafata

Daca stai sa-i asculti pe reprezentantii Guvernului, afli ca agricultorii au solicitat anul acesta plata subventiilor europene pentru o suprafata de 9,7 milioane hectare, cu aproape un milion mai mult decat suprafata de referinta cu care Romania a intrat in Uniunea Europeana. Odata cu cresterea suprafetei, scade proportional subventia. Caci suma primita de la Bruxelles este una totala si batuta in cuie acum 5 ani. Pentru 2012 revin, pe total tara, 1,043 miliarde de euro. Asa se face ca subventia pe hectar este de numai 107,7 euro. (Suprafata de referinta cu care Romania a intrat in UE in 2007 a fost de 8,7 milioane de hectare.) Ministrul Daniel Constantin spune ca, pe langa acesti bani, se va acorda de la bugetul national plafonul maxim permis de Bruxelles, de 50 de euro pe hectar. Asta face un total de 158 de euro pe hectar.

Presedintele LAPAR, Laurentiu Baciu, este nemultumit. El spune ca ministrul Daniel Constantin a vorbit la televiziuni, cand a venit la putere, despre o subventie de 170-180 de euro la hectar. Apoi, a vorbit despre 119,66 euro. Iar acum coboara la 106.

Presedintele LAPAR reafirma hotararea membrilor Ligii de a organiza un protest pe 7 noiembrie (data acceptata de primaria Capitalei). El spune ca vor fi 15.000 de protestatari, care nu vor ceda presiunilor si nu vor pleca din Bucuresti pana nu sunt rezolvate problemele fermierilor. Mai mult, el a declarat siteului Recolta.eu ca doreste din tot sufletul "sa evite un razboi civil in Capitala". Afirmatie hazardata, caci cine cu cine ar intra in razboi? Armata/politia cu agricultorii?


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.