Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Doua aritmetici pentru subventia pe suprafata

Daca stai sa-i asculti pe reprezentantii Guvernului, afli ca agricultorii au solicitat anul acesta plata subventiilor europene pentru o suprafata de 9,7 milioane hectare, cu aproape un milion mai mult decat suprafata de referinta cu care Romania a intrat in Uniunea Europeana. Odata cu cresterea suprafetei, scade proportional subventia. Caci suma primita de la Bruxelles este una totala si batuta in cuie acum 5 ani. Pentru 2012 revin, pe total tara, 1,043 miliarde de euro. Asa se face ca subventia pe hectar este de numai 107,7 euro. (Suprafata de referinta cu care Romania a intrat in UE in 2007 a fost de 8,7 milioane de hectare.) Ministrul Daniel Constantin spune ca, pe langa acesti bani, se va acorda de la bugetul national plafonul maxim permis de Bruxelles, de 50 de euro pe hectar. Asta face un total de 158 de euro pe hectar.

Presedintele LAPAR, Laurentiu Baciu, este nemultumit. El spune ca ministrul Daniel Constantin a vorbit la televiziuni, cand a venit la putere, despre o subventie de 170-180 de euro la hectar. Apoi, a vorbit despre 119,66 euro. Iar acum coboara la 106.

Presedintele LAPAR reafirma hotararea membrilor Ligii de a organiza un protest pe 7 noiembrie (data acceptata de primaria Capitalei). El spune ca vor fi 15.000 de protestatari, care nu vor ceda presiunilor si nu vor pleca din Bucuresti pana nu sunt rezolvate problemele fermierilor. Mai mult, el a declarat siteului Recolta.eu ca doreste din tot sufletul "sa evite un razboi civil in Capitala". Afirmatie hazardata, caci cine cu cine ar intra in razboi? Armata/politia cu agricultorii?


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."