Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Nu ne vindem tara. Vindem pamantul ei!

Vrand, nevrand, din 2014 se liberalizeaza piata funciara. Adica, strainii vor putea sa cumpare terenuri agricole, pe numele lor, ca persoane fizice. Chestiunea proprietatii funciare este una mai sensibila decat alte proprietati. Ministerul se simte obligat, la presiunile publicului spectator, sa intervina si sa reglementeze dreptul persoanelor fizice straine de a cumpara pamant in tara nostra. Intentia ministrului Daniel Constantin este de a implica ADS in aceste tranzactii. Agentia sa dea un aviz.
Alte state membre au avut aceeasi problema, mai demult. Unele au impus o limita de suprafata. Altele au conditionat dreptul de a cumpara de o experienta minimala obligatorie in profesii agricole, de 3 sau 5 ani.
Dupa aceste modele s-a inspirat si Guvernul Romaniei. Argumentul ar urma sa fie ca se incearca limitarea tranzactiilor speculative. Este logic ca cine are bani si vrea sa le inzeceasca valoarea in viitorii 10 ani poate cumpara terenuri agricole acum, cu 2-3 mii de euro, in Romania. Peste 5 ani, piata terenurior, pe principiul vaselor comunicante, va ajunge la pretul mediu european, de 25-30 mii euro.
Guvernul promite (destul de timid) sa creeze mai multa competitivitate pentru fermierii romani, mai putin capitalizati. Ca sa le dea forta de negociere, guvernul nostru ar trebui sa creeze un fond ori o banca funciara. Dar, si guvernul e sarac si nu prea are de unde sa se imprumute.
Asa ca nu are la indemana decat o vaga protectie prin lege. De exemplu, sa limiteze dreptul de achizitie de terenuri agricole la 500 ha. Ori, sa impuna ca investitorul sa aiba domiciliul in Romania. Sau sa aiba o experienta agricola de minim cinci ani.
Sigur, ministrul stie ca si tara asta va trebui sa aiba ceva de castigat. El spune ca va conditiona vanzarile si de faptul ca taxele si impozitele sa fie platite in tara, iar profitul sa nu fie externalizat.

Potrivit datelor oficiale, suprafata agricola detinuta de straini este acum de 700.000 ha (8,5% din suprafata arabila).

Ungaria nu va mai permite strainilor sa cumpere pamant
Premierul Viktor Orban a declarat ca Ungaria va adopta in curand o noua lege prin care va interzice strainilor sa cumpere terenuri agricole.
Orban spune ca va adopta reguli similare celor din Franta si Austria. Mai mult, el spune ca noua lege va permite si recuperarea "terenurilor furate prin contracte de achizitie dubioase". La congresul Asociatiei agriculturii ungare, prim-ministrul de la Budapesta a evocat modernizarea sectorului agricol, "pentru a intoarce pagina agriculturii socialiste". El a precizat ca legea, in curs de analiza in Parlament, va proteja terenurile cultivabile de speculatori si bancheri, favorizand detinerea de terenuri de exploatarile agricole mici si mijlocii, in detrimentul celor mari.
Guvernul ungar a decis totodata sa infiinteze o banca agricola si sa construiasca noi retele de irigatii.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."