Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Comisarul Ciolos cauta sustinere în tarile mici pentru un buget cat mai mare la agricultura

La întalnirea ministrilor est europeni ai agriculturii, organizata la hotel Pullman din Bucuresti, Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, a tinut sa sensibilizeze orgoliile celor prezenti amintindu-le ca tarile est europene, luate împreuna, au un potential agricol substantial. El a adaugat ca este necesara o dezbatere deschisa asupra propunerii executivului UE privind reforma PAC dupa 2013. In fapt, discutia se poarta mai ales asupra bugetului agricol al celor 27.
Reforma politicii agricole comune dupa anul 2013, ale carei principale idei au fost prezentate în 12 octombrie 2011 de catre Comisia Europeana, propune printre altele o mai mare flexibilitate în transferarea fondurilor între pilonul I (platile directe) si pilonul II (dezvoltarea rurala).

Statele membre vor putea transfera cel mult 5% din fonduri de la pilonul I catre pilonul II. Transferul în sens invers va putea fi facut mult mai greu.
Reforma PAC mai propune renuntarea la criteriile istorice în acordarea platilor directe si luarea exclusiva în considerare a unor criterii obiective:
- 70% din platile directe vor viza sustinerea veniturilor de baza ale agricultorilor.
- Se va aplica o plafonare progresiva, pornind de la 150.000 de euro, a ajutoarelor directe primite de fiecare exploatare agricola;
- nici o ferma nu va putea primi mai mult de 300.000 de euro pe an;
- Se va lega o parte a ajutoarelor directe de practici agricole simple, precum diversificarea culturilor, mentinerea pasunilor permanente sau protejarea rezervatiilor biodiversitatii sau a unor elemente de peisaj pe cel putin 7% din suprafata arabila.
Adevarata problema a lui Dacian Ciolos este starea de spirit a contribuabilului din tarile nordice, si mai ales din Regatul Unit. De ce trebuie sa plateasca ei, nordicii harnici si cinstiti, avantajele de tot felul (unele chiar furtisaguri) pe care le au tari din sud:
Grecia, Italia, chiar Franta si Spania? Mai nou, Romania si Bulgaria.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."