Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Comisarul Ciolos cauta sustinere în tarile mici pentru un buget cat mai mare la agricultura

La întalnirea ministrilor est europeni ai agriculturii, organizata la hotel Pullman din Bucuresti, Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, a tinut sa sensibilizeze orgoliile celor prezenti amintindu-le ca tarile est europene, luate împreuna, au un potential agricol substantial. El a adaugat ca este necesara o dezbatere deschisa asupra propunerii executivului UE privind reforma PAC dupa 2013. In fapt, discutia se poarta mai ales asupra bugetului agricol al celor 27.
Reforma politicii agricole comune dupa anul 2013, ale carei principale idei au fost prezentate în 12 octombrie 2011 de catre Comisia Europeana, propune printre altele o mai mare flexibilitate în transferarea fondurilor între pilonul I (platile directe) si pilonul II (dezvoltarea rurala).

Statele membre vor putea transfera cel mult 5% din fonduri de la pilonul I catre pilonul II. Transferul în sens invers va putea fi facut mult mai greu.
Reforma PAC mai propune renuntarea la criteriile istorice în acordarea platilor directe si luarea exclusiva în considerare a unor criterii obiective:
- 70% din platile directe vor viza sustinerea veniturilor de baza ale agricultorilor.
- Se va aplica o plafonare progresiva, pornind de la 150.000 de euro, a ajutoarelor directe primite de fiecare exploatare agricola;
- nici o ferma nu va putea primi mai mult de 300.000 de euro pe an;
- Se va lega o parte a ajutoarelor directe de practici agricole simple, precum diversificarea culturilor, mentinerea pasunilor permanente sau protejarea rezervatiilor biodiversitatii sau a unor elemente de peisaj pe cel putin 7% din suprafata arabila.
Adevarata problema a lui Dacian Ciolos este starea de spirit a contribuabilului din tarile nordice, si mai ales din Regatul Unit. De ce trebuie sa plateasca ei, nordicii harnici si cinstiti, avantajele de tot felul (unele chiar furtisaguri) pe care le au tari din sud:
Grecia, Italia, chiar Franta si Spania? Mai nou, Romania si Bulgaria.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.