Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
65 de ani de învatamânt agricol universitar la Craiova

În ce stadiu se afla agricultura din judet? Ce trebuie facut ca sa producem mai mult? Cum se poate implica învatamântul universitar în problemele agriculturii reale? Acestea au fost câteva dintre problemele aduse în discutie la un simpozion care ar fi putut sa ramâna doar aniversar. Este vorba despre o întâlnire organizata de Universitatea din Craiova, la împlinirea a 65 de ani de învatamânt agricol. Festivitatea s-a desfasurat în Sala Albastra a Universitatii si a reunit oameni interesati de agricultura din toata tara.

Dezbaterile au adus în prim plan situatia terenurilor nisipoase din zona Dabuleni. "În judet exista un început de desert si stim cu totii ca mereu s-au facut investitii pentru a ameliora acest aspect. Problema a început sa reapara si devine din ce în ce mai amenintatoare. Nu vorbim de istorie, ci de viitor. Daca vrem sa lasam un patrimoniu pentru generatiile viitoare, trebuie sa dezvoltam cercetarea în acest domeniu. În prezent, avem un centru de cercetare la Tâmburesti, dar nu func­tioneaza asa cum ne-am dori", a precizat rectorul Universitatii din Cra­iova, prof. univ. dr. Dan Claudiu Danisor.

Pe 13 octombrie 2004, Universitatea a preluat în administrare statiunea de la Caracal, în suprafata de 2.400 de hectare. Era într-o stare deplorabila. O cultura de palamida si ciulini. "Acum este un model pentru toata tara", este de parere prof. univ. dr. Ion Vladimirescu. Din pacate, însa, nu toate statiunile se mai bucura de suprafete atât de generoase. "În urma cu doi ani, în patrimoniul Universi­tatii a intrat si statiunea pomicola de la Vâlcea, dar ciuntita, ramasa cu numai 148 de hectare din cele câteva sute pe care le-a avut. Pro­duce puieti unici în România. Acolo se produce adevarata materie saditoare în domeniul pomicol. De suferit a avut si renumita statiune Banu Maracine. Dupa retrocedari, a fost macelarita, iar acum mai sunt doar niste cladiri de birouri."


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.