Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
65 de ani de învatamânt agricol universitar la Craiova

În ce stadiu se afla agricultura din judet? Ce trebuie facut ca sa producem mai mult? Cum se poate implica învatamântul universitar în problemele agriculturii reale? Acestea au fost câteva dintre problemele aduse în discutie la un simpozion care ar fi putut sa ramâna doar aniversar. Este vorba despre o întâlnire organizata de Universitatea din Craiova, la împlinirea a 65 de ani de învatamânt agricol. Festivitatea s-a desfasurat în Sala Albastra a Universitatii si a reunit oameni interesati de agricultura din toata tara.

Dezbaterile au adus în prim plan situatia terenurilor nisipoase din zona Dabuleni. "În judet exista un început de desert si stim cu totii ca mereu s-au facut investitii pentru a ameliora acest aspect. Problema a început sa reapara si devine din ce în ce mai amenintatoare. Nu vorbim de istorie, ci de viitor. Daca vrem sa lasam un patrimoniu pentru generatiile viitoare, trebuie sa dezvoltam cercetarea în acest domeniu. În prezent, avem un centru de cercetare la Tâmburesti, dar nu func­tioneaza asa cum ne-am dori", a precizat rectorul Universitatii din Cra­iova, prof. univ. dr. Dan Claudiu Danisor.

Pe 13 octombrie 2004, Universitatea a preluat în administrare statiunea de la Caracal, în suprafata de 2.400 de hectare. Era într-o stare deplorabila. O cultura de palamida si ciulini. "Acum este un model pentru toata tara", este de parere prof. univ. dr. Ion Vladimirescu. Din pacate, însa, nu toate statiunile se mai bucura de suprafete atât de generoase. "În urma cu doi ani, în patrimoniul Universi­tatii a intrat si statiunea pomicola de la Vâlcea, dar ciuntita, ramasa cu numai 148 de hectare din cele câteva sute pe care le-a avut. Pro­duce puieti unici în România. Acolo se produce adevarata materie saditoare în domeniul pomicol. De suferit a avut si renumita statiune Banu Maracine. Dupa retrocedari, a fost macelarita, iar acum mai sunt doar niste cladiri de birouri."


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!