Profitul agricol nr 11
20 martie 2019
65 de ani de īnvatamānt agricol universitar la Craiova

Īn ce stadiu se afla agricultura din judet? Ce trebuie facut ca sa producem mai mult? Cum se poate implica īnvatamāntul universitar īn problemele agriculturii reale? Acestea au fost cāteva dintre problemele aduse īn discutie la un simpozion care ar fi putut sa ramāna doar aniversar. Este vorba despre o īntālnire organizata de Universitatea din Craiova, la īmplinirea a 65 de ani de īnvatamānt agricol. Festivitatea s-a desfasurat īn Sala Albastra a Universitatii si a reunit oameni interesati de agricultura din toata tara.

Dezbaterile au adus īn prim plan situatia terenurilor nisipoase din zona Dabuleni. "Īn judet exista un īnceput de desert si stim cu totii ca mereu s-au facut investitii pentru a ameliora acest aspect. Problema a īnceput sa reapara si devine din ce īn ce mai amenintatoare. Nu vorbim de istorie, ci de viitor. Daca vrem sa lasam un patrimoniu pentru generatiile viitoare, trebuie sa dezvoltam cercetarea īn acest domeniu. Īn prezent, avem un centru de cercetare la Tāmburesti, dar nu func­tioneaza asa cum ne-am dori", a precizat rectorul Universitatii din Cra­iova, prof. univ. dr. Dan Claudiu Danisor.

Pe 13 octombrie 2004, Universitatea a preluat īn administrare statiunea de la Caracal, īn suprafata de 2.400 de hectare. Era īntr-o stare deplorabila. O cultura de palamida si ciulini. "Acum este un model pentru toata tara", este de parere prof. univ. dr. Ion Vladimirescu. Din pacate, īnsa, nu toate statiunile se mai bucura de suprafete atāt de generoase. "Īn urma cu doi ani, īn patrimoniul Universi­tatii a intrat si statiunea pomicola de la Vālcea, dar ciuntita, ramasa cu numai 148 de hectare din cele cāteva sute pe care le-a avut. Pro­duce puieti unici īn Romānia. Acolo se produce adevarata materie saditoare īn domeniul pomicol. De suferit a avut si renumita statiune Banu Maracine. Dupa retrocedari, a fost macelarita, iar acum mai sunt doar niste cladiri de birouri."


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.