Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Ministerul vrea mere mai mari, pe timp de seceta

Dupa ce productia de mere a fost afectata de seceta, ne-am trezit ca si programul "Mere în scoli" pune bete în roate pomicultorilor. Daca în anii trecuti, se accepta o dimensiune minima a merelor de 90 de grame, în acest an, Ministerul Agriculturii a impus o dimensiune minima de 100 de grame. Nu s-a tinut cont ca anul acesta a fost secetos si ca merele în general sunt mici. Chiar si legislatia europeana permite o dimensiune minima a fructelor de 90 de grame, iar la noi se decide sa fie acceptate doar merele de cel putin 100 de grame.

Discutiile privind schimbarea dimensiunii au început anul trecut. Într-o consultare, specialisti din minister si reprezentanti ai sectorului pomicol care nu au dat niciun mar la programul "Mere în scoli" au stabilit o dimensiune minima de 110 grame. O prostie. Noi, Grupul Producatorilor de Mere Batos-Dedrad am propus o dimensiune minima de 90 de grame. S-a aprobat pâna la urma o limita de 100 de grame. Nu s-a tinut cont de recomandarile noastre. Asta în conditiile în care am fost unii dintre principalii furnizori din programul "Mere în scoli". Personaje din minister au influentat decizia la nivelul 2 si la nivelul 1, ducându-i în eroare pe decidenti. Tot ce am reusit a fost sa-i convingem sa modifice pretul pe bucata.

Un alt aspect care ne dezavantajeaza este cel legat de întârzierea programului "Mere în scoli". Ar fi trebuit sa înceapa în noiembrie. Ori hotarârea de guvern referitoare la acest program nu a fost publicata în Monitorul Oficial pâna la jumatea lunii noiembrie. Dupa ce apare, trebuie organizate licitatii de consiliile judetene. Asa ca programul ar putea începe abia în ianuarie si s-ar putea lungi pâna în luna mai. Putini producatori din tara au depozite performante în care se pot pastra merele pâna la data respectiva. Întârzierea programului va duce la importuri. Multi producatori români vor vinde pe piata mai putin organizata, la preturi mai mici fata de cele din programul "Mere în scoli".
Dintr-un program care trebuia sa mearga si pe care ministerul trebuia sa îl sustina coerent se ajunge ca însusi ministerul si factorii decidenti sa-l compromita.
Daca în anii trecuti cei 13 pomicultori din Grupului Producatorilor de Mere Batos-Dedrad livram 1.500 sau chiar 2.000 de tone prin programul ?Mere în scoli", în acest an estimam ca vom livra sub 1.000 de tone. Vindeam aproximativ 20-30% din productie prin acest program. E pacat sa se piarda milioane de euro din bani europeni, alocate pentru programul "Mere în scoli". Si e pacat ca scolarii nu vor avea acces la merele românesti gustoase si sanatoase, la fel ca în anii trecuti.

Nu vreau sa para ca asteptam solutii doar de la stat. Suntem un Grup de producatori bine organizat si stim sa ne vindem productia. Am reusit sa vindem în supermarketuri 50% din productia de mar. Am atras fonduri europene ca sa ne asiguram functionarea ca Grup, avem director comercial, marketing si construim un depozit performant pâna la finalul anului. Tinem legatura si cu tehnicieni din Comisia de Agricultura de la Bruxelles pentru a ne discuta problemele si nu ni se pare normal ca unii functionari din minister nu tin cont de parerile noastre. Asa se ajunge ca programul "Mere în scoli" care ar trebui sa sprijine producatorii interni, sa raspunda cerintelor doar pe jumatate.

Emil FARAGO, presedintele Grupului Producatorilor de Mere Batos-Dedrad


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!