Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Ministerul vrea mere mai mari, pe timp de seceta

Dupa ce productia de mere a fost afectata de seceta, ne-am trezit ca si programul "Mere īn scoli" pune bete īn roate pomicultorilor. Daca īn anii trecuti, se accepta o dimensiune minima a merelor de 90 de grame, īn acest an, Ministerul Agriculturii a impus o dimensiune minima de 100 de grame. Nu s-a tinut cont ca anul acesta a fost secetos si ca merele īn general sunt mici. Chiar si legislatia europeana permite o dimensiune minima a fructelor de 90 de grame, iar la noi se decide sa fie acceptate doar merele de cel putin 100 de grame.

Discutiile privind schimbarea dimensiunii au īnceput anul trecut. Īntr-o consultare, specialisti din minister si reprezentanti ai sectorului pomicol care nu au dat niciun mar la programul "Mere īn scoli" au stabilit o dimensiune minima de 110 grame. O prostie. Noi, Grupul Producatorilor de Mere Batos-Dedrad am propus o dimensiune minima de 90 de grame. S-a aprobat pāna la urma o limita de 100 de grame. Nu s-a tinut cont de recomandarile noastre. Asta īn conditiile īn care am fost unii dintre principalii furnizori din programul "Mere īn scoli". Personaje din minister au influentat decizia la nivelul 2 si la nivelul 1, ducāndu-i īn eroare pe decidenti. Tot ce am reusit a fost sa-i convingem sa modifice pretul pe bucata.

Un alt aspect care ne dezavantajeaza este cel legat de īntārzierea programului "Mere īn scoli". Ar fi trebuit sa īnceapa īn noiembrie. Ori hotarārea de guvern referitoare la acest program nu a fost publicata īn Monitorul Oficial pāna la jumatea lunii noiembrie. Dupa ce apare, trebuie organizate licitatii de consiliile judetene. Asa ca programul ar putea īncepe abia īn ianuarie si s-ar putea lungi pāna īn luna mai. Putini producatori din tara au depozite performante īn care se pot pastra merele pāna la data respectiva. Īntārzierea programului va duce la importuri. Multi producatori romāni vor vinde pe piata mai putin organizata, la preturi mai mici fata de cele din programul "Mere īn scoli".
Dintr-un program care trebuia sa mearga si pe care ministerul trebuia sa īl sustina coerent se ajunge ca īnsusi ministerul si factorii decidenti sa-l compromita.
Daca īn anii trecuti cei 13 pomicultori din Grupului Producatorilor de Mere Batos-Dedrad livram 1.500 sau chiar 2.000 de tone prin programul ?Mere īn scoli", īn acest an estimam ca vom livra sub 1.000 de tone. Vindeam aproximativ 20-30% din productie prin acest program. E pacat sa se piarda milioane de euro din bani europeni, alocate pentru programul "Mere īn scoli". Si e pacat ca scolarii nu vor avea acces la merele romānesti gustoase si sanatoase, la fel ca īn anii trecuti.

Nu vreau sa para ca asteptam solutii doar de la stat. Suntem un Grup de producatori bine organizat si stim sa ne vindem productia. Am reusit sa vindem īn supermarketuri 50% din productia de mar. Am atras fonduri europene ca sa ne asiguram functionarea ca Grup, avem director comercial, marketing si construim un depozit performant pāna la finalul anului. Tinem legatura si cu tehnicieni din Comisia de Agricultura de la Bruxelles pentru a ne discuta problemele si nu ni se pare normal ca unii functionari din minister nu tin cont de parerile noastre. Asa se ajunge ca programul "Mere īn scoli" care ar trebui sa sprijine producatorii interni, sa raspunda cerintelor doar pe jumatate.

Emil FARAGO, presedintele Grupului Producatorilor de Mere Batos-Dedrad


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.