Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Agricultura in programul de guvernare 2013-2016

Programul de guvernare 2013-2016, spune prim-ministrul Victor Ponta, a fost creat pentru o constructie pe minim 4 ani. Potrivit documentului, agricultura si dezvoltarea satului romanesc sunt prioritati absolute ale actualului Guvern.

"In acest mandat ne propunem sa fructificam potentialul agricol real al Romaniei, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale.
Ne propunem ca sectorul agricol sa devina un motor de crestere economica si o sursa de locuri de munca pentru populatia din mediul rural, odata cu garantarea veniturilor agricultorilor", se arata in document.
Se impune accelerarea modernizarii agriculturii pentru a-i permite sa asigure hrana necesara intregii populatii, recastigarea pietei interne, un nivel de trai decent fermierilor, reducerea importurilor si cresterea exporturilor de produse agro-alimentare.
Guvernul USL considera fundamentala reducerea decalajelor dintre mediul rural din Romania si cel din statele membre din vestul Europei.
Va prezentam obiectivele si principalele directii de actiune ale guvernului in sectorul agricol, asa cum sunt ele descrise in programul de guvernare 2013-2016.

Directii de actiune:
Dezvoltarea agriculturii si a satului romanesc
Cresterea competitivitatii agriculturii romanesti pentru a face fata concurentei pe piata europeana si internationala; cresterea productivitatii agriculturii pentru a permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare si cresterea exporturilor, in special de produse finite;
Dezvoltarea sistemului de irigatii, finalizarea infrastructurii primare de irigat (Canalul Siret-Baragan) si reabilitarea sistemului de imbunatatiri funciare;
Stabilirea filierelor pe produse - altfel, multe produse de calitate nu vor ajunge la piata sau se vor vinde la preturi derizorii;
Revizuirea sistemului de impozitare si combaterea evaziunii; pe termen mediu, stabilirea unei cote reduse de TVA la produse agroalimentare de baza, cu conditia asigurarii spatiului fiscal necesar;
Incurajarea agriculturii de nisa (de ex. agricultura ecologica si produse traditionale);
Dezvoltarea sectorului de producere a fructelor;
Crearea platformelor de preluare, sortare, conditionare, pastrare, ambalare si analiza a legumelor si fructelor, precum si functionarea corecta a pietelor acestora.
Stabilirea fondului de creditare agricola si a celui mutual in agricultura;
Identificarea de masuri menite sa conduca la dezvoltarea rolului economic al organizatiilor asociative din agricultura;
Reforma in domeniul cercetarii si inovarii in agricultura; elaborarea unui program national de cercetare-dezvoltare agricola pe perioada 2014-2020, care sa fie in concordanta cu prevederile viitorului PAC;
Adoptarea de masuri care sa conduca la comasarea terenurilor si reducerea numarului de ferme si exploatatii;
Revigorarea si dezvoltarea zonei montane;
Identificarea de noi masuri de sustinere a tinerilor fermieri;
Adoptarea de masuri pentru stabilirea unei piete funciare functionale; infiintarea unei scheme de creditare pentru achizitia de terenuri.

Fonduri europene
Accelerarea absorbtiei fondurilor europene. Este esential ca Romania sa reduca la minimum sumele ce vor fi dezangajate in final;
Negocierea unui buget european cat mai mare pentru agricultura si dezvoltare rurala in perioada 2014-2020;
Pregatirea si negocierea PNDR 2014-2020; viitorul program va asigura identificarea prioritatilor reale ale mediului rural romanesc si concentrarea fondurilor doar pe proiecte din cadrul prioritar.
Intreprinderea demersurilor necesare la nivel european pentru cresterea platilor directe astfel incat sa se reduca decalajul fata de statele membre vecine, dar si sa conduca la cresterea competitivitatii fermierilor romani in ansamblul UE.

Acte normative
Simplificarea legislatiei si procedurilor este o necesitate obiectiva, avand in vedere ca legislatia europeana agricola este deja foarte complexa, iar Romania de obicei o complica si mai mult;
Un dialog mai bun si consistent cu organizatiile producatorilor, procesatorilor si comerciantilor in procesul de adoptare a legislatiei din domeniu;

Reforma institutionala a Ministerului Agriculturii si institutiilor din subordine
Aplicarea politicilor agricole comune nu se va putea realiza fara o reforma importanta in domeniul administratiei romanesti;
Introducerea managementului modern in structura ministerului;
Imbunatatirea informarii fermierilor privind masurile de sprijin (masuri de e-guvernare);
Realizarea unei proiectii bugetare a MADR, pentru o perioada de minim trei ani si cu perspectiva aferenta perioadei 2014-2020. Programul pentru agricultura va reflecta nevoile de finantare ale sectorului, astfel incat sa se poata realiza o planificare multianuala a bugetului;
Eficientizarea activitatii agentiilor prin comasarea acestora;
Asigurarea de personal suficient, bine pregatit si remunerat corespunzator;
Implicarea treptata a organizatiilor profesionale reprezentative in derularea platilor, ca o masura de responsabilizare a acestora.

Camerele agricole
Transformarea lor in furnizori de consultanta pentru fermieri si tineri intreprinzatori in mediul rural;
Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea sa isi poata asigura autofinantarea;
Indeplinirea rolului Camerelor Agricole, asa cum sunt definite acestea pentru a indeplini cerintele la nivel national si european.

Viitorul agriculturii si satului romanesc
Readucerea agriculturii pe locul dat de potentialul si traditia ei;
Asocierea in agricultura va atinge nivelul necesar promovarii unei agriculturi performante, bazate pe cererea pietei europene si internationale;
Dezvoltarea zootehniei si cresterea ponderii acesteia in totalul productiei agricole este prioritara;
Promovam si sustinem produsele ecologice si traditionale romanesti;
MADR va avea o structura administrativa functionala si depolitizata;
Agricultorii vor fi informati si pregatiti profesional prin programe dedicate in PNDR;
Organizatiile patronale vor juca un rol mai important in luarea deciziilor in agricultura;
Cresterea rolului jucat de agricultori, astfel incat acestia sa aiba posibilitatea de a influenta decisiv politicile agricole;
Cresterea suprafetelor irigate prin masuri de stimulare a utilizarii eficiente a apei si prin facilitarea accesului agricultorilor la un pret rezonabil al energiei electrice;
Romania poate deveni, din piata de desfacere, un jucator pe piata internationala;
Procedurile de acordare a fondurilor agricole europene vor fi simplificate pentru a facilita accesul beneficiarilor;
Se va redefini rolul turistic, dar nu numai, al satului romanesc.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.