Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Soarta Camerelor Agricole e tergiversata in instanta

Curtea de Apel Bucuresti a amanat sentinta in procesul deschis in contencios administrativ de Comitetul de Initiativa pentru Camerele Agricole impotriva Ministerul Agriculturii. Membrii Comitetului de Initiativa sunt nemultumiti de amanarea aplicarii Legii Camerelor Agricole.
Instanta a stabilit sa se pronunte abia pe 4 februarie. Procesul a avut loc pe 7 ianuarie, la Sectia VIII de Contencios Administrativ, iar verdictul trebuia dat pe 10 ianuarie.
De fapt, avem de-a face cu o tergiversare, in maniera in care ne-a obisnuit justitia romaneasca. CNI a atacat, inca din octombrie, in justitie Ordonanta de urgenta privitoare la prorogarea alegerilor pentru Camerele Agricole. Membrii CNI sunt nemultumiti ca ordinul emis nu stabileste cu exactitate data primelor alegeri.
Daca procesul va fi castigat de CNI, ministrul Agriculturii va fi obligat sa emita un ordin privind alocarea sumelor necesare alegerilor. In caz contrar, CNI trebuie sa astepte luna aprilie pentru a relua organizarea alegerilor, asa cum prevede OUG.
Sa admitem ca dreptatea este undeva la mijloc. Comitetul de initiativa (nu fara influente din partea PDL) s-a incapatanat sa ceara organizarea alegerilor aproape simultan cu alederile parlamentare. Guvernul Ponta, prins pe picior gresit, fara o strategie in ce priveste Camerele Agricole, a amanat alegerile pana iesim la dragavei. Programul de guvernare aminteste de Camere, dar fara sa defineasca o pozitie limpede. Se vorbeste despre intentia actualei echipe de la Agricultura de a ocoli formarea unor organizatii profesionale de tip privat ale agricultorilor. Se zice ca se intentioneaza doar crearea, sub denumirea de Camere, a fostelor oficii judetene de consultanta.

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."