Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Ne-ar trebui cel putin 20.000 ha de solarii

Micul producator, cel care asigura cea mai mare parte a legumelor de pe piata, produce haotic. Numai cateva luni ale anului. Ca sa asiguram legume pe o perioada cat mai lunga din an, ar trebui extinsa productia in spatii protejate. Avem 7.000 ha solarii. (Inclusiv cele pentru legumicultura de hobby). Ar trebui sa ajungem la 20.000 ha profesionale.

Dupa parerea mea, de abia de la 20.000 ha de solarii putem vorbi de asigurarea din productia interna a consumului de legume pentru perioada 1 martie - 30 noiembrie. In perioada decembrie - februarie, cred ca trebuie sa acceptam ca cererea se acopera cu legume proaspete din import. Eventual, si din serele de la noi. Mai avem, la ora actuala, doar 225 - 230 ha de sere incalzite. Multi au renuntat la ele din cauza faptului ca sunt mari consumatoare de energie. Este adevarat ca, in Romania, se preteaza mai bine solariile, nu serele, din cauza diferentelor foarte mari de temperatura intre iarna si vara, intre zi si noapte.
ProdCom a propus un sistem de sustinere a sectorului de sere prin livrarea cu prioritate de gaze din productia interna, care sunt mai ieftine.
Dar nu am avut succes.

In perioada 2007-2013, proiectele pentru constructia de sere prin PNDR au fost de valoare foarte mica, undeva la 2 milioane euro. Ori, cu acesti bani faci numai 2 ha. La sere nu poti sa ai eficienta daca nu ai macar 15 ha. Pentru ca au niste folosinte comune, fie ca e vorba de instalatii de calibrare sau de sortare. Investitiile sunt mari si trebuie sustinute de o productie mare.
Suprafata de solarii din Romania s-a redus din mai multe motive. Primul a fost lipsa de reglementare a pietei. De aici s-a perpetuat o mentalitate anacronica a producatorului, care prefera sa-si vanda singur marfa. Legumicultorul nostru s-a invatat sa stea el insusi la taraba sau la marginea satului si sa vanda. Dar, el ar trebui sa faca ce stie mai bine: sa produca. Altcineva sa selectioneze si sa ambaleze, altcineva sa vanda.
Producatorul ar trebui sa aiba posibilitatea sa-si duca marfa la cea mai apropiata platforma de colectare. Or, aceste centre de colectare nu mai sunt. Sau, daca mai exista, nu sunt legate in nici un fel de producatorul de legume. Acesta se teme, nu fara temei, ca intermediarul cumpara de la el pe preturi de nimic si vinde de 4 ori mai scump. Exista astfel de distorsiuni reale in piata.

Pentru a rezolva problema, MADR sustine crearea unor platforme de colectare, depozitare si sortarea legumelor. La crearea acestor platforme ar urma sa fie partasi si legumicultorii insisi. Cu o sustinere financiara de la stat. Sunt insa putine proiecte...

Aurel TANASE,
director general al Organizatiei Interprofesionale de legume-fructe ProdCom



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.