Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ne-ar trebui cel putin 20.000 ha de solarii

Micul producator, cel care asigura cea mai mare parte a legumelor de pe piata, produce haotic. Numai cateva luni ale anului. Ca sa asiguram legume pe o perioada cat mai lunga din an, ar trebui extinsa productia in spatii protejate. Avem 7.000 ha solarii. (Inclusiv cele pentru legumicultura de hobby). Ar trebui sa ajungem la 20.000 ha profesionale.

Dupa parerea mea, de abia de la 20.000 ha de solarii putem vorbi de asigurarea din productia interna a consumului de legume pentru perioada 1 martie - 30 noiembrie. In perioada decembrie - februarie, cred ca trebuie sa acceptam ca cererea se acopera cu legume proaspete din import. Eventual, si din serele de la noi. Mai avem, la ora actuala, doar 225 - 230 ha de sere incalzite. Multi au renuntat la ele din cauza faptului ca sunt mari consumatoare de energie. Este adevarat ca, in Romania, se preteaza mai bine solariile, nu serele, din cauza diferentelor foarte mari de temperatura intre iarna si vara, intre zi si noapte.
ProdCom a propus un sistem de sustinere a sectorului de sere prin livrarea cu prioritate de gaze din productia interna, care sunt mai ieftine.
Dar nu am avut succes.

In perioada 2007-2013, proiectele pentru constructia de sere prin PNDR au fost de valoare foarte mica, undeva la 2 milioane euro. Ori, cu acesti bani faci numai 2 ha. La sere nu poti sa ai eficienta daca nu ai macar 15 ha. Pentru ca au niste folosinte comune, fie ca e vorba de instalatii de calibrare sau de sortare. Investitiile sunt mari si trebuie sustinute de o productie mare.
Suprafata de solarii din Romania s-a redus din mai multe motive. Primul a fost lipsa de reglementare a pietei. De aici s-a perpetuat o mentalitate anacronica a producatorului, care prefera sa-si vanda singur marfa. Legumicultorul nostru s-a invatat sa stea el insusi la taraba sau la marginea satului si sa vanda. Dar, el ar trebui sa faca ce stie mai bine: sa produca. Altcineva sa selectioneze si sa ambaleze, altcineva sa vanda.
Producatorul ar trebui sa aiba posibilitatea sa-si duca marfa la cea mai apropiata platforma de colectare. Or, aceste centre de colectare nu mai sunt. Sau, daca mai exista, nu sunt legate in nici un fel de producatorul de legume. Acesta se teme, nu fara temei, ca intermediarul cumpara de la el pe preturi de nimic si vinde de 4 ori mai scump. Exista astfel de distorsiuni reale in piata.

Pentru a rezolva problema, MADR sustine crearea unor platforme de colectare, depozitare si sortarea legumelor. La crearea acestor platforme ar urma sa fie partasi si legumicultorii insisi. Cu o sustinere financiara de la stat. Sunt insa putine proiecte...

Aurel TANASE,
director general al Organizatiei Interprofesionale de legume-fructe ProdCom



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."