Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Ce culoare politica are soia modificata genetic?

Prezent la Berlin cu ocazia targului ecologist Saptamana verde, ministrul roman al agriculturii a fost pus intr-o situatie delicata: omologul lui austriac i-a propus sa semneze o declaratie de interzicere a culturilor de soia modificata genetic din bazinul Dunarii. Declaratia fusese pregatita de cei de la Green Peace. Ministrul roman a refuzat, invocand o consultare cu mediul academic si cu cultivatorii de soia din tara.

Conducerea ASAS si-a exprimat acordul pentru semnarea Declaratiei in cauza.
La Minister au avut loc si alte consultari pe acesta tema si cu organizatii profesionale. Nu stim daca au fost prezenti si reprezentanti ai revistelor ori emisiunilor agricole de la radio sau tv. Revista noastra nu a fost invitata. Ceea ce argumenteaza banuiala noastra de secretomanie a ministrului conservator. Mai aflam ca nici LAPAR, organizatia fanion a cultivatorilor de cereale si plante tehnice, nu a fost chemata la dezbateri.
Se vede treaba ca ministrul refuza, in fapt, dialogul real, inlocuindu-l cu intalniri formale cu reprezentantii unor organizatii nesemnificative, fara forta opiniilor.

Lucian Buzdugan, care conduce cea mai mare exploatatie agricola din tara, Insula Mare a Brailei, spune: "Daca soia asta, de la Monsanto, este cumva otravitoare, si face rau oamenilor si animalelor, sunt de acord sa nu mai cultivam! Dar, daca face rau, de ce este permis sa se importe si sa se consume in toata Europa? Ori e vorba de un miliard de euro pe care trebuie sa nu-i castigam noi, ci sa-i platim altora?!"

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.