Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Prima candidatura pentru sefia Camerelor agricole

Interviu cu Gheorghe Albu, fost secretar de stat, fermier de o viata

- In urma cu o luna ati fost numit director la DADR Dolj. De ce nu ati ajuns acolo?
- In primul rand, vreau sa precizez ca eu am fost cel care am cerut sa fiu revocat din functia de secretar de stat. Am mai spus-o: am dorit sa fiu prefect de Constanta. Imi placea cladirea prefecturii de cand eram mic. Mi-ar fi placut sa lucrez acolo. N-a fost sa fie.
Secretar de stat am mai fost, pe vremea ministrului Dacian Ciolos.
Apoi, numirea mea pe functia de director executiv la DADR Dolj a fost doar o procedura tehnica. Cand am venit pe functie de demnitar, eram angajat ca director executiv la DADR Constanta. Pe timpul mandatului am fost suspendat din functie. In mod firesc, cartea mea de munca trebuia sa se inchida la Directia Agricola. Dar la Constanta era locul ocupat, iar eu nu puteam fi numit director. Cream o tevatura de numiri si demiteri pentru o zi. Asa ca, procedura s-a facut la DADR Dolj, unde postul era liber. Incepand cu data de 13 februarie, nu mai sunt nici director de directie agricola.
- Cu ce va ocupati acum?
- M-am intors la ferma. Aici vreau sa continui programul perdelelor forestiere. Daca nu am putut asta la nivel national, cat am fost secretar de stat, vreau sa le fac in ferma mea, pentru ca acolo depinde numai de mine. In judetul Constanta avem un program pilot, impreuna cu Consiliul Judetean. Avem plantati 2 milioane de pomi, pe 17.000 ha.
- Ce alte planuri mai aveti?
- Vreau sa candidez la functia de presedinte al Camerei agricole la nivel national. Daca nu, macar la cea judeteana. Acum, la minister exista o echipa care se ocupa de noua Lege a Camerelor agricole.
- Ce va determina sa candidati?
- In functia de secretar de stat m-am ocupat de relatia cu organizatiile profesionale si am vazut ce fel de oameni au nevoie fermierii ca sa-i reprezinte. Oameni cu experienta, atat la nivel de dialog, cat si in ferma. Consider ca eu pot sa-i reprezint pe fermierii din toata tara. In fapt, eu traiesc in agricultura de o viata intreaga. Am fost sef de ferma si inainte, si acum. Tot sef de ferma sunt!
- Asta inseamna ca sunteti dispus sa renuntati la politica?
- Da, ma voi retrage din toate functiile publice, politice. Oricum, eu nu am fost niciodata un om cu adevarat politic. Tot ce am facut a fost pentru a-i ajuta pe fermieri. Sper ca acum sa o pot face ca presedinte al Camerei agricole.

a consemnat
Alina BARDAS



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.