Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Prima candidatura pentru sefia Camerelor agricole

Interviu cu Gheorghe Albu, fost secretar de stat, fermier de o viata

- In urma cu o luna ati fost numit director la DADR Dolj. De ce nu ati ajuns acolo?
- In primul rand, vreau sa precizez ca eu am fost cel care am cerut sa fiu revocat din functia de secretar de stat. Am mai spus-o: am dorit sa fiu prefect de Constanta. Imi placea cladirea prefecturii de cand eram mic. Mi-ar fi placut sa lucrez acolo. N-a fost sa fie.
Secretar de stat am mai fost, pe vremea ministrului Dacian Ciolos.
Apoi, numirea mea pe functia de director executiv la DADR Dolj a fost doar o procedura tehnica. Cand am venit pe functie de demnitar, eram angajat ca director executiv la DADR Constanta. Pe timpul mandatului am fost suspendat din functie. In mod firesc, cartea mea de munca trebuia sa se inchida la Directia Agricola. Dar la Constanta era locul ocupat, iar eu nu puteam fi numit director. Cream o tevatura de numiri si demiteri pentru o zi. Asa ca, procedura s-a facut la DADR Dolj, unde postul era liber. Incepand cu data de 13 februarie, nu mai sunt nici director de directie agricola.
- Cu ce va ocupati acum?
- M-am intors la ferma. Aici vreau sa continui programul perdelelor forestiere. Daca nu am putut asta la nivel national, cat am fost secretar de stat, vreau sa le fac in ferma mea, pentru ca acolo depinde numai de mine. In judetul Constanta avem un program pilot, impreuna cu Consiliul Judetean. Avem plantati 2 milioane de pomi, pe 17.000 ha.
- Ce alte planuri mai aveti?
- Vreau sa candidez la functia de presedinte al Camerei agricole la nivel national. Daca nu, macar la cea judeteana. Acum, la minister exista o echipa care se ocupa de noua Lege a Camerelor agricole.
- Ce va determina sa candidati?
- In functia de secretar de stat m-am ocupat de relatia cu organizatiile profesionale si am vazut ce fel de oameni au nevoie fermierii ca sa-i reprezinte. Oameni cu experienta, atat la nivel de dialog, cat si in ferma. Consider ca eu pot sa-i reprezint pe fermierii din toata tara. In fapt, eu traiesc in agricultura de o viata intreaga. Am fost sef de ferma si inainte, si acum. Tot sef de ferma sunt!
- Asta inseamna ca sunteti dispus sa renuntati la politica?
- Da, ma voi retrage din toate functiile publice, politice. Oricum, eu nu am fost niciodata un om cu adevarat politic. Tot ce am facut a fost pentru a-i ajuta pe fermieri. Sper ca acum sa o pot face ca presedinte al Camerei agricole.

a consemnat
Alina BARDAS



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."