Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Nu suntem urmasii ciobanilor de acum sute de ani...

In ultima vreme, am incercat sa inteleg de ce doua sectoare cu mare potential zootehnic nu se dezvolta in Romania: cresterea oilor si a vacilor de carne. Am pretentia ca am inteles, abia acum, miezul problemei.

In perioada in care am lucrat in Ministerul Agriculturii, am dat multa atentie cresterii bovinelor si a ovinelor pentru carne. Eram un naiv! Nu intelegeam acum 10 ani motivul pentru care aceste doua sectoare nu vor depasi, la noi, niciodata stadiul de productie pentru export in viu. Este maxim ce se poate realiza si sfatuiesc sincer crescatorii de ovine si bovine pentru carne sa-si concentreze atentia si sa produca ceea ce pot vinde in viu.
De ce? Simplu. Pentru ca in Romania nu exista cerere de carne, nici de vita, nici de oaie (berbecuti). Incep sa cred ca povestile cu care am fost educati, noi cei ce am facut scoala primara si generala inainte de 1989, sunt pure inventii. Cum sa ne tragem noi dintr-un popor de oieri, care s-a format prin transhumanta? Cum, cand jumatate dintre noi nu ne atingem de carnea de oaie pentru ca miroase (?!) Romanii nu mananca carne de oaie nici acasa, nici la restaurant!

Mergeti in Turcia, Grecia, Irlanda, Marea Britanie, sa vedeti cum se consuma totul dintr-o ovina. Mergeti in Polonia, sa vedeti cum se consuma absolut totul dintr-o bovina. Oamenii mananca, in mod obisnuit, oaie si vita.
La noi, in Romania, au aparut cativa temerari care au inceput sa creasca vita de carne, fie din rase europene (Charolaise, Blue Belge), fie anglosaxone (Red si Black Angus). Dar, in restaurantele noastre nu se cere decat antricot, muschi si eventual vrabioara. Adica 15-20% din carnea rezultata din animal. Cand comanzi aceste sortimente la fermieri sau la abatoare, invariabil ti se cere sa cumperi si restul. Cu restul, ce sa faca fermierul ori macelarul?

Asadar, carnea de ovine si de vita nu este cautata. Noi stim sa folosim totul din porc - ratul, urechile, organele, pielea, picioarele. Exact asa stiu altii sa foloseasca totul din vita sau din oaie.
In concluzie, sincer vorbind, ii sfatuiesc pe cei care doresc sa creasca animale pentru carne, altele decat porcul si pasarea, in Romania, sa-si gandeasca planul de afaceri si structura de productie astfel incat sa poata face export in viu. Asta este situatia, nu e nimeni de vina ca romanul nu consuma altceva decat antricotul, muschiul si vrabioara de la vita, iar despre carnea de ovine nu stie altceva decat mielul de Paste si, cel mult, cateva cotlete in restul anului.

Trebuie doar sa fim realisti si sa stim unde ne aflam, astfel incat sa facem afaceri cu finalitate in profit si nu sa fim fermieri din hobby si sa sustinem fermele cu banii pe care ii castigam din alte activitati.

Mihai LUNGU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."