Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Crescatorii de animale ar trebui sa produca singuri furajele

Pentru ca zootehnia sa fie profitabila, fermierii ar trebui sa isi asigure furajele din propriile culturi. Unii asta si fac. Au in propria ferma nu numai suculente si fibroase, ci si cerealele care intra in furajului combinat. Ma refer la triticale sau orz pentru concentrate. Dar, sunt si fermieri care nu au furaje din productie proprie. Prefera sa cumpere. Nu mi se pare normal. Odata ce pornesti la drum cu o ferma de animale, trebuie sa ai si furajul necesar pentru hrana lor. Altfel, risti sa fii strans in cleste de piata, de cresterile de preturi.

Un exemplu este chiar anul acesta. Preturile la furaje au ajuns foarte sus, iar crescatorii n-au rezistat sa cumpere hrana pentru tot efectivul.
In ce priveste necesarul de teren, parerile sunt impartite. Teoria spune ca este nevoie de un hectar de baza furajera pe cap de vaca. Asta in conditiile in care fermierul are toate utilajele care sa-i asigure o productie buna si costuri reduse la hectar. Sunt insa mai multi factori care determina suprafata necesara pe cap de animal. Seceta si arsita sunt factori importanti. Consider ca, in contextul schimbarilor climatice, sunt necesare chiar si 2 hectare pe cap de animal. Mai ales in Ardeal, in zona colinara, cu o productivitate mai slaba.

De ce crescatorii nu isi asigura integral furajele din productie proprie? Unii ar putea sa se scuze ca, petrecand atat de mult timp in ferma de animale, nu le-ar ajunge timpul sa se ocupe de cultura vegetala. Pentru ca zootehnia nu tine cont de weekenduri sau de sarbatori. Dar, atunci cand cresti animale, trebuie sa-ti asumi responsabilitatea pana la capat. E drept ca, daca fermierii ar fi capitalizati, ar avea utilaje si echipamente performante, atunci timpul alocat campului ar scadea. Eu, de exemplu, incerc sa-mi termin treaba mai intai in ferma de vaci, sa fac curatenie in adaposturi si sa furajez. Abia dupa aceea ies in camp. Trebuie prioritizate activitatile din timpul zilei, ca sa poti face fata intregului efort.

Pentru ca fermele sa devina mixte, adica sa aiba si zootehnie si culturi de camp, ar trebui luate unele masuri. Statul sa reduca foarte mult taxele si impozitele in zona agricola. Sa asigure credite accesibile. Fermierii sa fie ajutati sa se doteze, sa faca investitii. Am fost in Germania si am vazut de ce dotare dispun fermierii nemti. La o ferma cu 70 de vaci, ca a mea, si cu 70 de hectare, aveau doua tractoare noi. Aveau toate masinile si utilajele cu care sa efectueze lucrari de calitate si rapid. Noi nu ne permitem asemenea echipamente si nu avem nici facilitati pentru a face investitii. Noi ne punem mai degraba problema supravieturii. Tocmai de aceea, efectivul de vaci a scazut foarte mult. S-a redus, peste iarna, cu 30%, cel putin in zona Ardealului. Fermierii nu au avut suficiente furaje. Nu toti si-au permis sa cumpere hrana pentru intreg efectivul de animale. Asa ca, pe unele le-au sacrificat. In prezent, cred ca mai avem cel mult 1,2 milioane de capete de bovine. Asta in timp ce in statistici scrie ca am avea 1,6 milioane de capete...

Mircea CIUREA, fermier jud. Cluj


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.