Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Fermierii acuza alerta falsa cu aflatoxina din lapte

Aerul pe care il respiram acum in Bucuresti este mai toxic decat aflatoxina din lapte, a declarat Dorin Cojocaru, directorul executiv al Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL).

Fiecare din cele 423 de fabrici de lapte care sunt autorizate sanitar-veterinar in tara au facut analize de cel putin de 10-15 ori/an.
Acum, piata s-a prabusit din cauza haosului si din cauza mediatizarii extreme. Consumul de televiziune face mai mult rau publicului decat consumul de lapte autohton.
Fermierii sustin ca alerta cu aflatoxina din laptele din Romania a fost falsa. Tot scandalul a fost inoculat prin ziare si televiziuni de interesele unor multinationale care vor sa profite de pe urma faptului ca, dupa 2013, nu se mai proceseaza lapte "neconform" cu cerintele comunitare, iar din 31 martie 2015 va disparea cota de lapte.
Cei mai multi dintre crescatorii de vaci considera ca toata isteria cu aflatoxina a fost creata, fals, de firme multinationale, prin incalcarea teritoriului lor de interese.
"Alerta a fost data intai in Serbia. Pentru ca doua multinationale care lucreaza in Serbia lucreaza si in Romania, s-a declansat o alerta pe un subiect fals. Nu s-a facut deloc o determinare cantitativa, sa se spuna clar de la ce cantitati de consum de lapte este periculoasa aflatoxina. Aceasta este periculoasa daca un om consuma 20-30 de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, neintrerupt.
Gestionarea de catre autoritati a datelor privind acest scandal a fost defectuoasa. Iar mass-media a transmis date eronate, pentru audienta si rating", a declarat presedinte Federatiei Crescatorilor de Bovine, Claudiu Franc, la o intalnire a fermierilor cu ministrul Agriculturii, care a avut loc la Prefectura Cluj.

"Niciun fermier din Romania nu vinde lapte fara control. Pentru isteria cu aflatoxina, fermierii au fost nevoiti sa suporte costurile analizelor, care sunt de 170 de lei la Alba-Iulia, dar de 270 de lei la Bucuresti. Nu este corect ca, din cauza acestei isterii, laptele sa fie exclus acum din alimentatie. Laptele nu este deloc periculos. De la laptele din Romania nu s-a imbolnavit nimeni. De la laptele adus din import s-a imbolnavit multa lume. Laptele cu termen de valabilitate de sase luni nu este lapte", a spus, la randul sau, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Bovine din judetul Covasna, Mozes Otvos.

Vicepresedintele FCBR, Dorel Secara, spune ca asupra fermierilor din Ilfov s-a exercitat un abuz de catre procesatori. Mai multi fermieri care au inlocuit imediat furajarea animalelor, dupa ce analizele au detectat limite normale ale aflatoxinei in lapte, si au produs apoi cantitati bune de consum, verificate veterinar, si-au aruncat laptele pe camp, afirmand ca scandalul cu aflatoxina ii aduce in faliment, pentru ca procesatorii le refuza preluarea productiei zilnice.

"Procesatorii ne-au chemat deja si ne-au propus o scadere a pretului laptelui cu 30%. Pretentiile lor sunt exagerate. Procesatorii cumpara cu 1,30 lei litrul de lapte de la fermierii mari si cu 1 leu de la fermierii mici. Acum vor sa impinga pretul mult sub un leu si ne ruineaza. Vom ramane fara fermieri. Asigur pe toata lumea ca laptele din Romania nu are nicio problema pentru consum", a spus Dorel Secara.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.