Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Fermierii acuza alerta falsa cu aflatoxina din lapte

Aerul pe care il respiram acum in Bucuresti este mai toxic decat aflatoxina din lapte, a declarat Dorin Cojocaru, directorul executiv al Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL).

Fiecare din cele 423 de fabrici de lapte care sunt autorizate sanitar-veterinar in tara au facut analize de cel putin de 10-15 ori/an.
Acum, piata s-a prabusit din cauza haosului si din cauza mediatizarii extreme. Consumul de televiziune face mai mult rau publicului decat consumul de lapte autohton.
Fermierii sustin ca alerta cu aflatoxina din laptele din Romania a fost falsa. Tot scandalul a fost inoculat prin ziare si televiziuni de interesele unor multinationale care vor sa profite de pe urma faptului ca, dupa 2013, nu se mai proceseaza lapte "neconform" cu cerintele comunitare, iar din 31 martie 2015 va disparea cota de lapte.
Cei mai multi dintre crescatorii de vaci considera ca toata isteria cu aflatoxina a fost creata, fals, de firme multinationale, prin incalcarea teritoriului lor de interese.
"Alerta a fost data intai in Serbia. Pentru ca doua multinationale care lucreaza in Serbia lucreaza si in Romania, s-a declansat o alerta pe un subiect fals. Nu s-a facut deloc o determinare cantitativa, sa se spuna clar de la ce cantitati de consum de lapte este periculoasa aflatoxina. Aceasta este periculoasa daca un om consuma 20-30 de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, neintrerupt.
Gestionarea de catre autoritati a datelor privind acest scandal a fost defectuoasa. Iar mass-media a transmis date eronate, pentru audienta si rating", a declarat presedinte Federatiei Crescatorilor de Bovine, Claudiu Franc, la o intalnire a fermierilor cu ministrul Agriculturii, care a avut loc la Prefectura Cluj.

"Niciun fermier din Romania nu vinde lapte fara control. Pentru isteria cu aflatoxina, fermierii au fost nevoiti sa suporte costurile analizelor, care sunt de 170 de lei la Alba-Iulia, dar de 270 de lei la Bucuresti. Nu este corect ca, din cauza acestei isterii, laptele sa fie exclus acum din alimentatie. Laptele nu este deloc periculos. De la laptele din Romania nu s-a imbolnavit nimeni. De la laptele adus din import s-a imbolnavit multa lume. Laptele cu termen de valabilitate de sase luni nu este lapte", a spus, la randul sau, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Bovine din judetul Covasna, Mozes Otvos.

Vicepresedintele FCBR, Dorel Secara, spune ca asupra fermierilor din Ilfov s-a exercitat un abuz de catre procesatori. Mai multi fermieri care au inlocuit imediat furajarea animalelor, dupa ce analizele au detectat limite normale ale aflatoxinei in lapte, si au produs apoi cantitati bune de consum, verificate veterinar, si-au aruncat laptele pe camp, afirmand ca scandalul cu aflatoxina ii aduce in faliment, pentru ca procesatorii le refuza preluarea productiei zilnice.

"Procesatorii ne-au chemat deja si ne-au propus o scadere a pretului laptelui cu 30%. Pretentiile lor sunt exagerate. Procesatorii cumpara cu 1,30 lei litrul de lapte de la fermierii mari si cu 1 leu de la fermierii mici. Acum vor sa impinga pretul mult sub un leu si ne ruineaza. Vom ramane fara fermieri. Asigur pe toata lumea ca laptele din Romania nu are nicio problema pentru consum", a spus Dorel Secara.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."