Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Un fond mutual de despagubiri agricole

Ministerul Agriculturii lucreaza la o lege pentru constituirea unui fond mutual. El ar trebui sa fie gata pana in iunie, pentru a fi prins in PAC 2014-2020. Am participat si eu la discutii despre crearea acestui fond.
Noi, fermierii, vrem ca prin acest fond sa ne pazim de relele cele mai mari - seceta si inghetul - pe care firmele de asigurari nu le despagubesc. Legea ar putea sa acopere acest gol, caci acum suntem singuri in fata naturii.

Fondul, dupa informatiile mele, va fi impartit pe sectiuni. Una la care contribuie toata lumea, care asigura continuitatea si functionarea sa; apoi, fiecare sector al agriculturii va constitui partea sa de fond. Daca ar fi totul la comun, s-ar putea ajunge la situatia in care un anumit sector sa fie afectat intr-un an, iar altuia sa-i mearga bine, si sa existe probleme privind despagubirile. Adica, contributorul de la cultura mare sa nu vrea sa fie despagubit din banii lui cel de la zootehnie. Sau invers.

Ramane de vazut cum va fi pusa pe hartie aceasta lege, cine si cum va decide. Acest fond este format 65% din bani de la Uniunea Europeana, 25% de la stat, iar restul banilor vin de la fermieri. Decizia privind momentul cand trebuie sa se faca o despagubire ar trebui luata de un colectiv de experti independenti. Caci, daca ministrul Agriculturii decide el cand trebuie facute despagubirile, iar colegul de la Finante ii spune ca nu sunt bani, s-ar putea sa nu se mai faca despagubirea. Pe de alta parte, exista si riscul unui exces de folosire a acestor fonduri, si atunci nu se mai capitalizeaza niciodata. Fondul trebuie sa fie un instrument pe care sa-l folosesti numai in situatie de forta majora. Vreau sa precizez ca nu vom primi niste bani de la UE pe care sa-i pastram intr-un cont, la banca. Fondul trebuie mai intai sa despagubeasca si abia apoi cere rambursarea sumelor. Fondul se reintregeste cu bani de la UE.

Din punctul meu de vedere, in constituirea fondului trebuie sa se stie cat a contribuit fiecare fermier, iar despagubirile sa fie proportionale. Adica, daca intr-un an bun un fermier contribuie la fond mai mult, atunci cand are o problema sa fie despagubit proportional. Pentru ca acele sume pot face uneori diferenta intre a fi viu si a fi mort. Asta ar fi o varianta care i-ar incuraja pe multi.
Pentru a infiinta acest fond, Romania a preluat modelul francez, dar numai ca mod de functionare. Pentru ca francezii despagubesc alte tipuri de calamitati. O invazie de lacuste, un cutremur etc. La ei nu se pune problema secetei, ca la noi. Acolo, seceta este asigurata de societatile de asigurari. La noi, asiguratorii nu se incumeta la o povara asa de grea.

Eu sper ca acest fond sa se capitalizeze, sa devina functional. Sa nu fie facuta o lege numai ca sa se ia un impozit in plus, iar la nevoie statul sa-ti intoarca spatele. Trebuie sa fie o lege adaptata conditiilor din Romania.

Nicolae SITARU,
Ciochina, judetul Ialomita



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.