Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Se preconizeaza o criza a furajelor

Din cauza ploilor persistente din cursul lunii martie, cel putin in zona Transilvaniei, foarte multi dintre fermieri au intarziat cu 2-3 saptamani insamantarea culturilor furajere din prima epoca. Este vorba de lucerna, ovaz, borceag de primavara, floarea-soarelui. Iar aceste intarzieri se vor reflecta asupra productiei.
De exemplu, borceagul si lucerna ar fi trebuit sa fie semanate la inceputul lunii martie. Or, foarte multi fermieri mai seamana si acum ovaz. In ceea ce priveste culturile de mazare furajera si borceag, daca nu sunt insamantate in perioada optima, productia de masa verde la hectar va fi mult mai mica. La toate acestea se adauga si temerea legata de seceta anuntata pentru aceasta vara. Daca si anul acesta vom avea parte de o arsita similara cu cea de anul trecut, vom avea din nou un an cu productii reduse, cu o calitate slaba a furajelor. Si, nu stiu cum o vom mai scoate la capat... Suntem la mana vremii. Temperaturile care se inregistreaza acum sunt deja foarte mari si se pierde apa din sol. Ne-am dori ca estimarile meteorologilor sa nu se adevereasca!
Stocurile de furaje de anul trecut s-au terminat de foarte mult timp. La noi in zona, fermierii au scos deja animalele la pasune, pentru ca nu au mai avut cum sa le furajeze in grajd. Se gandesc chiar sa coseasca lucerna masa verde si borceagul de toamna in stadiul in care sunt acum, pentru ca nu au alternative. Preturile furajelor, in acest moment, sunt foarte mari. De exemplu, kilogramul de fan de lucerna ajunge si pana la un leu. La sroturi sunt preturi de 1,5-1,7 lei/kg.

Pe langa conditiile meteo care au decalat infiintarea culturilor, sunt fermieri care spun ca nu au reusit sa insamanteze din cauza lipsei banilor necesari pentru motorina. Dupa anul prost pe care l-au avut, acum nu stiu cum sa se mai descurce. Incearca sa vanda animale la preturi mult mai mici, doar pentru a face rost de bani. Este o situatie ingrijoratoare in sector. Multi colegi duc vacile la abator, unde primesc un pret de 10 lei/kg de carcasa. Asta, in timp ce preturile la inputuri au crescut foarte mult.

La toate acestea se adauga si un pret mic al laptelui, dupa scandalul aflatoxinei. Procesatorii au profitat, iar noi, crescatorii, ne intrebam daca nu cumva au avut si ei un rol in declansarea acestui scandal?!

Pretul laptelui a scazut cu 30%, iar asta influenteaza extrem de mult bugetul de venituri si cheltuieli pentru o ferma. Noi, la cooperativa, nu am ajuns inca la un consens cu privire la pretul la lapte cu procesatorul cu care lucram. Nu suntem de acord cu scaderea pretului, cum pretinde industria. Nu credem ca este o pretentie justificata cu argumente economice.

Mircea CIUREA,
administrator Cooperativa Agricola Somes-Aries



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."