Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Noul PNDR va fi facut de o firma straina

Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 va fi facut de o firma de consultanta, desemnata prin licitatie. Cu siguranta, ea nu va fi din Romania.
Cei care au facut caietul de sarcini, Ministerul sau Autoritatea de Management, au pus drept conditie ca firma care se va ocupa de conceperea urmatorului PNDR sa aiba experienta internationala. Dupa parerea mea, romanii ar trebui sa faca singuri programul. Mai mult: sunt convins ca autorul unui Program National trebuie sa fie statul roman, prin institutiile sale. Eu cred ca un astfel de program ar trebui elaborat de Ministerul Agriculturii, in baza unei strategii acceptate de partenerii sociali. Ba, si de partidele politice parlamentare. Cine poate sa stie mai bine decat noi ce anume vrem sa facem pentru mediul nostru rural?
Va inchipuiti ca guvernul Frantei sau al Germaniei ar incredinta Programul lor de dezvoltare rurala unei firme din Romania, ori din Portugalia, Italia etc?
Mi-este teama ca noi ramanem cunoscatori si inteligenti dar altii iau banii!
Cei care vor face noul PNDR trebuie sa tina cont de foarte multe aspecte specifice satului romanesc, pe care nu stiu cat le intelege un functionar strain.
In opinia mea, comparativ cu fostul PNDR, trebuie redus numarul de Masuri. Apoi, trebuie facuta o evaluare a tipurilor de proiecte care au fost depuse. Trebuie vazut care e stadiul lor, cate dintre ele au fost duse la bun sfarsit, cate au intrat in faliment dupa ce s-au investit bani si energie umana.
De exemplu, pe Masura 121 cred ca trebuie facute 2-3 categorii de exploatatii, pentru care sa gandim modele. Trebuie stabilita o suma maxima care se acorda pe fiecare proiect. Celui care intentioneaza sa cumpere un tractor, sa i se dea o anumita suma, in functie de cati cai putere are tractorul. Pentru un tractor de 90 CP primesti o anumita suma. Nu ma intereseaza tipul tractorului, ci ma intereseaza capacitatea cilindrica. Este treaba fermierului daca cu banii respectivi acopera 100% costul tractorului sau doar 30-40%. Acelasi lucru il putem discuta si la animale. La o ferma de 1.000 de capete de porci primesti o anumita suma. Nu avem nevoie neaparat de proiecte tip, ci trebuie concepute anumite standarde privind valoarea pusa la dispozitie in functie de ceea ce vrea fermierul sa cumpere. Nu e normal ca unul sa cheltuiasca pentru o ferma de 1.000 de porci, un milion si altul - doua milioane.
Noul PNDR ar trebui sa sustina mai mult horticultura si zootehnia. Cu siguranta in pomicultura va functiona un program de reconversie, cum a fost la vie si care este un real succes. Dar sunt si alte aspecte care trebuie luate in calcul.
In ce priveste incurajarea tinerilor fermieri, dupa mine e o cacealma tipic romaneasca. Cred ca instalarea tinerilor la sat inseamna ca el sa-si faca mai intai ferma, dupa care eu sa il sprijin cu 70.000 de euro. Din care jumatate il oblig sa-i investeasca in ferma si jumatate sa investeasca in utilitati care sa-i creeze confortul de locuit la ferma.

Adrian RADULESCU
consilier prezidential



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.