Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Noul PNDR va fi facut de o firma straina

Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 va fi facut de o firma de consultanta, desemnata prin licitatie. Cu siguranta, ea nu va fi din Romania.
Cei care au facut caietul de sarcini, Ministerul sau Autoritatea de Management, au pus drept conditie ca firma care se va ocupa de conceperea urmatorului PNDR sa aiba experienta internationala. Dupa parerea mea, romanii ar trebui sa faca singuri programul. Mai mult: sunt convins ca autorul unui Program National trebuie sa fie statul roman, prin institutiile sale. Eu cred ca un astfel de program ar trebui elaborat de Ministerul Agriculturii, in baza unei strategii acceptate de partenerii sociali. Ba, si de partidele politice parlamentare. Cine poate sa stie mai bine decat noi ce anume vrem sa facem pentru mediul nostru rural?
Va inchipuiti ca guvernul Frantei sau al Germaniei ar incredinta Programul lor de dezvoltare rurala unei firme din Romania, ori din Portugalia, Italia etc?
Mi-este teama ca noi ramanem cunoscatori si inteligenti dar altii iau banii!
Cei care vor face noul PNDR trebuie sa tina cont de foarte multe aspecte specifice satului romanesc, pe care nu stiu cat le intelege un functionar strain.
In opinia mea, comparativ cu fostul PNDR, trebuie redus numarul de Masuri. Apoi, trebuie facuta o evaluare a tipurilor de proiecte care au fost depuse. Trebuie vazut care e stadiul lor, cate dintre ele au fost duse la bun sfarsit, cate au intrat in faliment dupa ce s-au investit bani si energie umana.
De exemplu, pe Masura 121 cred ca trebuie facute 2-3 categorii de exploatatii, pentru care sa gandim modele. Trebuie stabilita o suma maxima care se acorda pe fiecare proiect. Celui care intentioneaza sa cumpere un tractor, sa i se dea o anumita suma, in functie de cati cai putere are tractorul. Pentru un tractor de 90 CP primesti o anumita suma. Nu ma intereseaza tipul tractorului, ci ma intereseaza capacitatea cilindrica. Este treaba fermierului daca cu banii respectivi acopera 100% costul tractorului sau doar 30-40%. Acelasi lucru il putem discuta si la animale. La o ferma de 1.000 de capete de porci primesti o anumita suma. Nu avem nevoie neaparat de proiecte tip, ci trebuie concepute anumite standarde privind valoarea pusa la dispozitie in functie de ceea ce vrea fermierul sa cumpere. Nu e normal ca unul sa cheltuiasca pentru o ferma de 1.000 de porci, un milion si altul - doua milioane.
Noul PNDR ar trebui sa sustina mai mult horticultura si zootehnia. Cu siguranta in pomicultura va functiona un program de reconversie, cum a fost la vie si care este un real succes. Dar sunt si alte aspecte care trebuie luate in calcul.
In ce priveste incurajarea tinerilor fermieri, dupa mine e o cacealma tipic romaneasca. Cred ca instalarea tinerilor la sat inseamna ca el sa-si faca mai intai ferma, dupa care eu sa il sprijin cu 70.000 de euro. Din care jumatate il oblig sa-i investeasca in ferma si jumatate sa investeasca in utilitati care sa-i creeze confortul de locuit la ferma.

Adrian RADULESCU
consilier prezidential



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."