Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
12 ani inchisoare pentru Regina Serelor

Maria Shutz, (Lili) era supranumita, cu 10 ani in urma, "regina serelor".
A facut politica in PSD. A fost consilier judetean si presedinte al organizatiei de femei Dolj. Dupa 5 ani de lupte in justitie, magistratii Tribunalului Bihor au hotarat sa o condamne la 12 ani de inchisoare in regim de detentie, pentru fraudarea Orser Oradea si Sere Codlea. Mai este obligata si la plata unor despagubiri civile, de aproape 20 milioane lei.
Controversata femeie de afaceri si complicii sai - Corneliu Popa, director general si Mihai Ciobanu, director al Directiei de Urmarire Contracte la Agentia Domeniilor Statului, impreuna cu Ion Dascalu, director si asociat la SC Sere Codlea, au fost trimisi in judecata de procurorii DNA, in decembrie 2007.
Maria Schutz a fost acuzata de inselaciune cu consecinte deosebit de grave si doua infractiuni de bancruta frauduloasa in forma continuata. Corneliu Popa si Mihai Ciobanu - acuzati de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, au primit cate 10 ani, iar Ion Dascalu, pentru complicitate la bancruta frauduloasa in forma continuata, a primit doi ani de inchisoare.

Potrivit procurorilor DNA, in octombrie 2002 ADS a incheiat un contract de vanzare-cumparare intre Orser Oradea si societatea Mariei Shutz. Contractul a fost incheiat in urma unei licitatii in care Orser a oferit cel mai mic pret, trebuind sa faca investitii de 2 mil. dolari in doi ani. Acest lucru nu s-a intamplat. Tribunalul Bihor a dispus restabilirea situatiei anterioare datei de 29.09 2000 pentru Sere Codlea si de 10 .10. 2002 pentru Orser Oradea. A dispus anularea tuturor contractelor de vanzare-cumparare prin care au fost instrainate toate activele celor doua societati.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."