Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Unii primesc subventii pentru vacile pe care le-au avut in 2007

Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, are rezerve fata de "draftul" de PNDR prezentat de ministru. El spune ca sustinerea primelor 30 ha cu mai multi bani reprezinta doar o "infuzie de subventii" pentru micii fermieri, dar profitabilitatea exploatatiilor pleaca de la un minimum de 50 ha. "Eu sunt de parere ca ar trebui ca pe cei mici sa-i ajutam sa aiba marja (de profit - n. red) mai mare, astfel incat ei sa fie interesati sa-si creasca suprafetele; (...) la o suprafata de 10 - 20 ha cheltuim banii degeaba, caci performanta nu poti face. Optim ar fi sa pornim de la 50 ha in sus, ca sa dai posibilitatea micului fermier sa faca performanta." Solutia pe care Baciu o vede pentru cresterea subventiilor este verificarea detinatorilor de animale care primesc subventii. Unii primesc bani degeaba, doar pentru ca aveau animale in 2007. Or, in ultimii ani, s-au produs miscari serioase in septel. Baciu cere, pe langa definirea mai clara a ceea ce inseamna fermier activ, si o redirectionare de fonduri. Suntem intr-o situatie hilara, atunci cand anumite persoane nu mai au niciun animal, dar pentru ca asa a fost prins atunci, in 2007, ei continua sa primeasca subventie. Acesti bani trebuie sa ajunga la adevaratii fermieri.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.