Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Asociatiile de producatori vor fi ajutate prin noul PNDR

Problema pe care o avem noi, in urmatorii cativa ani, este sa ii facem pe producatorii agricoli sa priceapa ca singuri nu vor rezista presiunilor de pe piata. Pentru ca niciodata nu vei putea, in legumicultura sau pomicultura, sa rezisti presiunii unui colos cu mii de hectare in spate, cand tu ai 0,5 sau 2 hectare. Și atunci, trebuie sa se infiinteze forme si structuri asociative. Problema este ca, atunci cand aud asta, oamenii se duc cu gandul la cooperativa de pe vremea comunismului. Și, in special in zonele putin mai bogate, in zona de deal, unde sunt viticultori ori pomicultori, cand aud de structuri asociative, oamenii imediat se sperie, se inchid in ei si nu mai vor sa discute.
Si atunci, in noul proiect al PNDR vrem sa venim cu o masura care sa-i ajute sa se asocieze. Cei care isi vand produsele prin intermediul asociatiei vor putea primi inapoi pana la 10% din valoarea produselor vandute, dar nu mai mult de 100.000 euro. Acest lucru, impreuna cu impozitul pe venit pentru agricultori, va face ca fermierii sa nu mai fi tentati sa-si ascunda adevarata valoare a productiei, ci sa declare un pret real. Iar acei 10% pot sa insemne foarte mult si pot sa se transforme in investitii. De exemplu, daca asociatia vinde de un milion de euro si primeste inapoi, de la UE, 100.000 euro, poate sa se gandeasca la un depozit, cu fonduri europene care costa 400.000 euro.

Noi, liberalii, i-am mai sugerat o idee ministrului Agriculturii, care s-ar putea numi PNDR Complementar, gandit ca ajutor de la statul roman. Primul pas este sa anuntam UE ca avem de gand sa sustinem organizatiile de producatori. Apoi, statul va veni cu un plan de ajutor pentru legumicultura, pentru viticultura, pentru crescatorii de vaci de lapte ori pentru alte sectoare.

Pentru ca s-ar putea sa ne trezim ca, la anul, vin marii operatori din industria laptelui care sa zica ca laptele din import e mai ieftin si mai "conform". Nu mai producem lapte in tara? Solutia pe care eu o vad este sa gandim un asemenea plan, cata vreme mai avem voie sa dam ajutor de stat. Și finantam, de exemplu, asociatii de crescatori de vaci cu lapte care vor sa faca mica lor fabrica de prelucrare. Vor veni cu partea lor de cofinantare din cei 10% primiti inapoi pentru ca vand impreuna.

Mai vine si statul cu 25%. Dar, asociatia trebuie sa functioneze in regim privat. Liderii, care au mai multe vaci, sa aiba mai multe actiuni pentru ca dau mai multi bani. Altfel nu merge. Noi avem asemenea exemple in judetul Vrancea, unde a venit statul german si le-a dat toti banii pentru un mic combinat viticol. S-au inscris 50, s-au judecat 5 ani si au ramas doar 7. Și atunci, trebuie sa gasim o solutie in care banul, totusi, sa primeze.
In domeniul legumiculturii sunt idei si mai interesante. Daca este o zona unde exista potential legumicol, fabricile impreuna cu consiliul judetean, camerele agricole, eventual chiar ajutati de catre stat, sa vina si sa zica asa: eu va fac 1.000 de solarii, voi faceti legume pe care mi le dati mie la fabrica. In 5 ani v-ati stins obligatiile si ati ramas cu solarul. Pentru ca pe cel de la fabrica de legume-fructe nu il intereseaza sa fie el proprietar pe solarii, ci sa aiba la timp materie prima.
Dar trebuie sa tinem cont de un lucru: nu vom putea sa ii facem niciodata pe fermieri sa se asocieze decat oferindu-le ceva in plus!

Nini SAPUNARU
presedinte Comisia pentru Agricultura din Camera Deputatilor


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.