Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
LAPAR vrea sa infiinteze primul un fond mutual

Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, a anuntat ca Liga intentioneaza sa infiinteze un fond mutual. "Pana la 1 martie 2014, vom depune dosarul de acreditare la Ministerul Agriculturii. Toti cei care doresc sa se inscrie au ca termen-limita 15 mai. Procedura este simpla. Trebuie doar completata o adeziune si depusa la APIA. Daca fermierul nu adera la fondul mutual, va fi penalizat cu 80% din subventia de la buget, nu din cea europeana."
Baciu spune ca obligativitatea ca fermierii sa adere la un fond mutual este, din punctul sau de vedere, o masura mai putin democratica. "Ar trebui sa se mearga pe principiul "nu te asiguri, nu beneficiezi de sprijin". Dar, pe de alta parte, trebuie sa ne gandim ca este obligatoriu, prin lege, sa se plateasca asigurari la case, la masini..."
Presedintele LAPAR spune ca, prin crearea fondului mutual, vor fi solutionate "unele dintre problemele pe care le au agricultorii si pe care nicio guvernare nu le-a putut rezolva. Fondul ar fi ca o umbrela ce ii va ocroti pe fermieri de efectele unor evenimente nedorite."

Legea permite constituirea a cel mult trei fonduri mutuale, care sa reprezinte, fiecare, 30% dintre fermieri. Pana acum, si-a mai aratat intentia de a constitui un fond mutual si federatia Pro Agro.
Baciu este de parere ca aparitia a inca doua fonduri ar insemna slabirea coeziunii fermierilor si a fondului mutual de care spun fermierii ca au nevoie. "Cu cat sunt mai multe, cu atat sunt mai slabe. Atat Ministerul cat si noi, cei din LAPAR, dorim crearea unui singur fond, puternic, care sa contribuie la ajutorarea fermierilor atunci cand au pierderi. Trebuie sa facem un lucru serios, sa nu se intample ca in cazul Camerelor agricole, care nu se pot constitui."
In prezent, multi agricultori sunt inca sceptici in ce priveste functionalitatea fondului, asa cum este el prevazut in lege.

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."