Dintre vorbele de duh ale lui Petre Roman, ca prim-ministru, mai toti am retinut ca "industria e un morman de fiare vechi" si ca "am castigat pariul cu agricultura". Pentru aceste ziceri, omul politic (adus din neant de Ion Iliescu) a tras cu varf si'ndesat.

Acum, dupa 20 de ani, ma-ntorc si zic: dar, daca Petre Roman a avut dreptate? El nu mai era de 10-15 ani prim-ministru cand s-au praduit marile ctitorii industriale: Tractorul, IMGB, Combinatele de Utilaj Greu, Semanatoarea, santierele navale si toate celelalte "fabrici si uzine" ale tarii. S-au taiat si vandut la fier vechi! Cine le-a taiat si le-a vandut? Noi, toti. Prin reprezentantii nostri.

Acelasi avea sa fie si viitorul intreprinderilor agricole, "de stat sau cooperatiste". Grajduri fara usi si ferestre, instalatii de irigat furate, vii si livezi ramase ale nimanui. Imediat dupa reîmpartirea pamantului, politica agricola a tarii nu ducea nicaieri.

Daca azi mai avem cateva milioane de hectare aflate în productie, adesea performanta, se datoreaza inginerilor agronomi. Ei au fost exclusi, prin lege, din propria lor profesie. Nu mai aveau unde sa-si faca meseria, din ce sa-si castige painea de toate zilele. De voie, de nevoie, inginerii agronomi au început sa re-lucreze pamantul. Capitalismul în agricultura noastra a aparut sub forma "asociatiilor". Cativa ani mai tarziu, cand unii dintre ei au iesit la liman, li s-a spus "chiaburimea rosie". Intr-adevar, foarte multi dintre ei fusesera directori de IAS, presedinti de CAP etc. Invatasera "la stat" sa semneze un ordin de plata, sa ia un credit de la banca etc. Dar forta lor interioara venea din meseria lor de profesionisti ai pamantului. Tin minte cand Stefan Poienaru se mandrea cu un tractor (albastru) de la Brasov. Basamac si Radulescu au cumparat, împreuna, o combina New Holland, second-hand.
Probabil, Musca, Placinschi, Bita Racman, Sitaru, Nicusor Serban si alti cateva mii
au trecut si ei prin bucuria de a cumpara un tractor înainte sa-si construiasca o casa.
Abia mai tarziu agricultura a devenit o afacere pentru investitori, romani sau straini.

Intre timp,"asociatiile agricole" s-au demodat ca o haina veche, prea stramta. "Vezi asociatia asta? Cu tractoare, cu combine noi, cu brutarie, cu magazine proprii. Eu le-am facut pe toate. Pamantul, fara mine, nu ar fi produs. Dar eu nu am nimic!" îmi spunea, acum 15 ani, un inginer, Otelea, din Teleorman. ?Daca într-o zi, asociatii mei, proprietarii de pamant, ma dau afara, eu unde plec?? Agronomi ca Basturea, la Buzau, ori Ion Mihai, în Arges, apara si acum asociatia, asemenea soldatului japonez care n-a înteles ca razboiul cu americanii s-a terminat. Sa recunoastem ca ei, agronomii, sunt cei care au castigat "pariul cu agricultura".

G. Ostroveanu

P.S. 1 - Daca ne uitam bine, Insula Mare a Brailei poate fi comparata cu un combinat industrial. De ce uzinele noastre s-au prabusit toate iar Insula e performanta?

P.S. 2 - Multi, foarte multi dintre sefii de asociatii agricole nu au fost ingineri agronomi, ci tehnicieni agricoli ori ingineri de mecanica agricola. Tot meseriasi ai pamantului.