Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Sunt sau nu sunt īn pericol culturile de toamna?

Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, spune ca īnsamantarile din toamna lui 2013 la grau, orz si rapita au suferit, pana īn acest moment, pierderi īn proportie de 15-20%, din cauza caldurii si a secetei instalate īn sud-vestul tarii si īn Moldova.
In replica, ministrul Daniel Constantin este de parere ca terenurile īnsamantate īn toamna nu au fost, deocamdata, afectate de seceta si de temperaturile ridicate din aceasta perioada.

Intre cele doua opinii divergente, fermierii din toata tara au suficiente motive de īngrijorare. Sigur, speram cu totii sa se adevereasca prognozele optimiste ale Administratiei Nationale de Meteorologie, care a anuntat precipitatii īn urmatoarele doua-trei saptamani. Meteorologii spun ca rezerva de apa din sol este īn limite satisfacatoare, iar refacerea rezervelor de apa se va face la sfarsitul lunii ianuarie si la īnceputul lunii februarie. Pentru orice eventualitate, spune ministrul Daniel Constantin, s-au pregatit masuri de combatere a secetei: "ANIF a devenit furnizor de energie, asa ca poate sa achizitioneze energie electrica mai ieftina. Vrem sa contractam cel putin 50.000 megawati/ora, ceea ce va aduce tarife mai mici cu 30% pentru producatorii agricoli la apa pentru irigatii", a declarat ministrul.

Din cauza lipsei unui strat de zapada pe sol, riscam sa avem pierderi la rapita, īn contextul īn care s-a anuntat o racire substantiala a vremii dupa 15 ianuarie. Prognoza agrometeorologica valabila pentru intervalul 7 - 13 februarie arata ca ritmul de dezvoltare a culturilor de toamna semanate īn perioada optima va evolua normal.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.