Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Sunt sau nu sunt în pericol culturile de toamna?

Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, spune ca însamantarile din toamna lui 2013 la grau, orz si rapita au suferit, pana în acest moment, pierderi în proportie de 15-20%, din cauza caldurii si a secetei instalate în sud-vestul tarii si în Moldova.
In replica, ministrul Daniel Constantin este de parere ca terenurile însamantate în toamna nu au fost, deocamdata, afectate de seceta si de temperaturile ridicate din aceasta perioada.

Intre cele doua opinii divergente, fermierii din toata tara au suficiente motive de îngrijorare. Sigur, speram cu totii sa se adevereasca prognozele optimiste ale Administratiei Nationale de Meteorologie, care a anuntat precipitatii în urmatoarele doua-trei saptamani. Meteorologii spun ca rezerva de apa din sol este în limite satisfacatoare, iar refacerea rezervelor de apa se va face la sfarsitul lunii ianuarie si la începutul lunii februarie. Pentru orice eventualitate, spune ministrul Daniel Constantin, s-au pregatit masuri de combatere a secetei: "ANIF a devenit furnizor de energie, asa ca poate sa achizitioneze energie electrica mai ieftina. Vrem sa contractam cel putin 50.000 megawati/ora, ceea ce va aduce tarife mai mici cu 30% pentru producatorii agricoli la apa pentru irigatii", a declarat ministrul.

Din cauza lipsei unui strat de zapada pe sol, riscam sa avem pierderi la rapita, în contextul în care s-a anuntat o racire substantiala a vremii dupa 15 ianuarie. Prognoza agrometeorologica valabila pentru intervalul 7 - 13 februarie arata ca ritmul de dezvoltare a culturilor de toamna semanate în perioada optima va evolua normal.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."