Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Comasarea si cadastrul sunt obligatorii, nu optionale

Faramitarea terenurilor ne īmpiedica sa avem o agricultura performanta - este o sintagma pe care o auzim tot mai des, īn special de la oamenii politici. Totusi, impunerea unui cadastru agricol generalizat si comasarea stau tot īn mana... politicului. Cel putin aceasta este viziunea grupului de lucru care a īntocmit Cartea alba a agriculturii.

"Bruno Roche, presedintele CCIFER, a povestit la lansarea Cartii albe a agriculturii ca īn anii '60, īn Franta, a avut loc un important proces de comasare si atunci s-a cadastrat absolut totul. Dar acest lucru a dus la multe conflicte politice si locale. Acest proces a generat probleme pentru ca este unul dureros. Dar numai pe un fond funciar rationalizat se poate construi o agricultura integrata. Pentru ca el are o valoare de piata certa si exista posibilitatea sa constituie garantie pentru īmprumuturi", ne-a declarat Florin Constantin, director Euralis, sef al grupului de lucru al Cartii albe.
Lipsa comasarii terenului aduce cu sine si o productivitate scazuta, pentru ca resursele se gestioneaza mai greu.
"M-am īntalnit de curand cu un fermier care lucreaza 6.000 de hectare, īn 2 judete, pe o raza de 40 km. Cea mai mica parcela are 1 ha si cea mai mare, 40 ha. E clar ca īn conditiile astea, oricat de motivat ai fi, nu ai cum sa fii la fel de performant ca un fermier din alta tara, care are 100-200 de ha īntr-un singur loc si care poate sa-si gestioneze mai bine resursele, pentru ca nu are masini blocate īn teren. Iar asta creaza o problema de competitivitate", adauga seful Euralis.

Fragmentarea terenurilor nu afecteaza doar cultivatorii, ci ea se propaga pe lantul de valoare. O resimt si sectorul zootehnic, si industria alimentara.
"Nimeni nu o sa vina sa construiasca, de exemplu, un complex de 10.000 capete de porci, cand stie ca baza furajera este complet aleatorie, ca nu sunt respectate contractele de arenda. Fermierii francezi nu īnteleg cum este posibil ca, īn Romania, sa ai doar titlul de proprietate, fara cadastru sau carte funciara. Acestea determina tot circuitul: baza de impozitare, baza de garantie. Am pierdut multe investitii īn Romania, pentru ca strainii nu pot accepta sa lucreze īn conditii de haos general din punct de vedere juridic. Nu s-au pierdut doar investitii de la potentiali fermieri, ci si de la alti actori de pe filiera care, daca au de-a face cu fermieri ale caror baze de productie nu sunt clare, nu au mai facut o fabrica de conserve sau un FNC. Fiecare produce īn virtutea inertiei si exportam multe materii prime."

Florin Constantin considera ca sunt doua posibilitati de a aborda subiectul comasarii. Prima este sa lasi timpul sa-si faca efectul, ca sa se rezolve toate litigiile. Dar asta ar dura multi ani. A doua solutie ar fi luarea unei decizii politice. Daca va fi bine gandita, ea va clarifica piata, chiar daca va da nastere si la nemultumiri.

"Sectorul agricol este unul īn care politicul are un cuvant de spus īn sens structural. Agricultura are nevoie de politicieni care sa ajute sectorul sa progreseze. Acum, multe din contractele de arenda sunt facute la mica īntelegere. Daca proprietarul nu este multumit la un moment dat, el poate sa dea pamantul altcuiva. Ceea ce nu este corect, pentru ca arendasul a investit īn mijloace de productie", adauga directorul Euralis.
Acesta da ca exemplu Franta, unde contractele de arenda se fac pe multipli de 9 ani.

"Cvasitotalitatea drepturilor sau avantajelor juridice si fiscale sunt orientate catre arendas. Pentru ca arendasul este omul care produce mancare. Proprietarul nu poate jongla cu arendasii si poate sa ia pamantul īnapoi doar daca vrea sa devina el īnsusi fermier. Altfel, contractul se prelungeste automat. Exista si clauze de indexare a preturilor. Existenta unui cadastru nu trebuie sa fie ceva optional. Ori toti, ori niciunul. Cadastrul este ca si RCA-ul de la masina. Trebuie impus un termen pentru realizarea cadastrului. Este un gest de vointa politica, care pana acum nu s-a facut."

Protejarea fondului funciar
Pe langa propunerile privind comasarea si cadastrul, Cartea alba pune accent si pe protejarea fondului funciar īmpotriva distrugerii terenurilor agricole.

"In Franta, SAFER, care se bazeaza pe un parteneriat public-privat, are ca principala atributie supravegherea respectarii legii arendei. O misiune foarte importanta este sa se asigure ca terenul agricol nu este irosit īn proiecte imobiliare sau īn proiecte de infrastructura care se pot face si īn alte zone, fara sa distruga terenul fertil. SAFER este jandarmul terenurilor, caci si īn Franta exista specula imobiliara, iar orasele tind sa se extinda. Eu am deplans faptul ca, īn Romania, una dintre marile companii din industria semintelor si-a construit o uzina īn mijlocul unui camp fertil. A fost excavat cernoziom pentru a se construi o uzina care se putea face si īntr-o zona mai putin fertila."
Conform informatiilor detinute de Florin Constantin, de la Revolutie si pana acum, īn Romania s-au distrus 1 milion de hectare de teren arabil. "Daca se pastreaza ritmul, īn 200 de ani noi nu mai avem teren arabil. De aceea, este nevoie de o agentie care sa gestioneze fondul funciar. Trebuie sa se faca un compromis. Este destul de tarziu, s-au īntamplat multe abuzuri. De aceea, multe terenuri agricole din apropierea marilor orase sau de langa drumurile nationale sunt lasate parloaga si asteapta potentiali investitori."

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.