Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
"Ferma de familie nu salveaza agricultura, dar ofera stabilitate"

Noul PNDR 2014-2020 va avea doua masuri menite sa încurajeze fermele de familie: vechea masura 121 - modernizarea exploatatiilor agricole si o masura proaspat anuntata - 15.000 euro/ferma, bani nerambursabili. Despre cum vrea sa sprijine MADR fermele de familie în anii urmatori, am discutat cu ministrul Daniel Constantin.

- Sunteti printre putinii care vorbiti despre conceptul de ferma de familie, în Romania...
- Asa este, noi am furat startul cu fermele de familie. Anul 2014 este declarat, la nivel european, anul fermelor de familie. La începutul lunii aprilie, Romania va fi gazda Conferintei Regionale pentru Europa si Asia Centrala a FAO, unde vor fi discutate doua teme importante: fermele de familie si risipa de alimente. Am anticipat prin politica nationala faptul ca se va pune accent pe astfel de exploatatii.
Asta nu înseamna ca fermele de familie reprezinta salvarea agriculturii romanesti, însa consolideaza aceasta ramura a economiei din punct de vedere al stabilitatii. Sigur ca exploatatiile mari sunt cele care aduc cele mai mari venituri, care realizeaza cele mai mari investitii, care platesc cele mai multe taxe, care angajeaza cele mai multe persoane. Dar, cand vorbim de stabilitate, putem spune ca stabilitatea este data de IMM-uri sau de fermele de familie.
Structura exploatatiilor din Romania, nu s-a schimbat fundamental în ultimii 6-7 ani si nu în ritmul pe care ni l-am dorit. Faptul ca si astazi avem peste 700.000 de exploatatii care au între 1 si 5 hectare, faptul ca un procent important din numarul de animale se afla în gospodarii cu 1-2 capete, toate acestea ne-au condus la concluzia ca trebuie sa dezvoltam foarte mult fermele de familie, clasa de mijloc din agricultura romaneasca.
Daca ne uitam la modalitatea în care este împartit sectorul vegetal în Romania, constatam ca jumatate din suprafata agricola a tarii este în exploatatii de 1-5 hectare, iar jumatate este în exploatatii care nu au mai mult din 1% din numarul de cereri de plata pe suprafata an de an. Lipseste clasa de mijloc. Lipsesc acele ferme care produc pentru piata. Trebuie sa sprijinim cat putem, ca si aceste ferme sa produca mai mult pentru piata.

- Anul trecut ati orientat Masura 121 catre fermele de familie, dar ea nu a avut prea mare succes. Ce veti face din 2014?
- Cred ca ceea ce s-a facut în 2013 este un început bun. Probabil ca timpul nu a permis sa se realizeze toate proiectele pe care ni le-am propus. Prin modificarea Masurii 121, am dat posibilitatea celor care vor sa abordeze aceste proiecte sa aiba mult mai usor acces la cofinantare. Multe proiecte micute nu s-au realizat pana acum pentru ca nu au avut bunurile cu care sa garanteze atunci cand au mers la banca sa acceseze un credit.
Am venit cu un sistem prin care acordam microcredite în conditii mai avantajoase: perioada de gratie de 3 ani, o durata a creditului de pana la 10 ani, o dobanda sub ce este în acest moment pe piata. La toate acestea se adauga faptul ca sunt garantate de FGCR în proportie de 80%. Cu alte cuvinte, oamenii nu mai trebuie sa vina cu garantii suplimentare pentru înfiintarea unei ferme de familie.
Romania va deschide, în luna mai 2014, Masura 121 de sprijinire a fermelor de familie. Imediat ce va fi aprobat proiectul de regulament, noi lansam ghidul solicitantului si deschidem masura, pe raspunderea noastra.
Daca cineva ma întreaba care este politica MADR, din fonduri europene sau fonduri de stat, as spune ca este aceea de dezvoltare a zonei de productie de materii prime agricole. Zona de procesare s-a dezvoltat bine, dar trebuie sa punem accent pe zona de materii prime care sa faca fata capacitatilor de procesare pe care le avem.

- Ati anuntat în viitorul PNDR înca o masura, care pare mult mai atractiva: 15.000 de euro. Dati-ne cateva detalii.
- Sunt bani 100% nerambursabili, pentru cei care vor sa dezvolte astfel de ferme de familie. 10.000 de gospodarii vor beneficia de aceasta masura. Am vazut tot felul de abordari pe acest subiect, inclusiv aceea ca o asemenea masura este prezentata într-un an electoral. De fapt, ea este o masura pe care a propus-o Comisia Europeana, în noua Politica Agricola Comuna. Cred ca a facut asta dupa ce au analizat situatia din Bulgaria, Romania si alte state care au intrat mai tarziu în UE. Comisia Europeana nu a gandit electoral cand a propus aceasta masura. Este o masura desenata cu tarile estice.Tot ce facem anul acesta va fi interpretat ca masuri electorale. Ar fi pacat sa nu mai deschidem masuri pe PNDR pentru ca avem anul acesta 2 campanii electorale. Refuz sa intru cu agricultura, în acest an, în politica. Masura de 15.000 de euro va fi gata probabil la sfarsitul acestui an. Acum începem sa scriem ghidul solicitantului.

- Dar masura aceasta înlocuieste vechea Masura 141, pe care ati criticat-o de atatea ori...
- Aceea chiar mi s-a parut o masura electorala, care nu cred ca a îmbunatatit cu ceva activitate a celor 48.000 de gospodarii. Sumele au fost enorme: 480 milioane de euro. Pe aceasta noua masura avem doar 150 milioane de euro. Dar acei bani s-au dat anual, cate 1.500 de euro. Nu stiu daca au putut sa-si cumpere macar un tanc de racire sau o instalatie de muls cu banii acestia.

- Vor mai beneficia fermierii de proiecte tip pentru masurile destinate fermelor de familie?
- Proiectele tip exista pe site-ul APDRP. Ele au fost publicate în luna iunie a anului trecut, pentru Masura 121. Sunt proiecte tip pentru zona de zootehnie, productie vegetala si horticultura. Ele vor continua. Probabil ca vor fi redefinite. Vor fi proiecte si pentru Masura 121 si pentru cea de 15.000 de euro. Proiectele tip îi ajuta pe fermieri sa nu mai cheltuie bani cu partea de proiectare.
Eu pun foarte mare accent ca Institutul de Economie Agrara sa vina în subordinea MADR, sa avem un instrument cu care sa lucram profesional. Ma bazez foarte mult pe ei pentru scrierea de proiecte tip pentru masura de 15.000 euro. Vrem sa usuram cat mai mult viata beneficiarilor, mai ales a celor mici, care vor sa iasa din zona de subzistenta si care s-au lovit pana acum de birocratie. Daca au proiect tip, trebuie doar sa completeze cu datele personale, cu datele despre exploatatie si sa depuna proiectul respectiv.
Cea mai importanta simplificare, pentru toate masurile, nu doar pentru acestea mici, vizeaza zona de lista de preturi de referinta. Cele mai multe probleme în absorbtia de fonduri europene au fost în zona de licitatii publice, pentru ca orice beneficiar, avand acces la fonduri publice, fonduri europene sau fonduri de la bugetul de stat, trebuie sa respecte Ordonanta 34. Daca se vor încadra în lista de preturi de referinta, nu mai trebuie sa respecte procedura; cumpara direct produsul respectiv si lucrurile merg mai usor si pe absorbtie si pe verificarea procedurilor.

- Catre ce sectoare va veti orienta cu precadere în sustinerea fermelor de familie?
- Toate sectoarele trebuie sustinute, fie ca este vorba de zootehnie, cultura mare sau horticultura. Cred ca suntem deficitari la cantitate.
De exemplu, pe zona de productie de lapte avem nevoie sa fim competitivi vizavi de anul 2015, cand se elimina cotele de lapte. Am introdus acea forma de sprijinire a producatorilor de lapte din fiecare comuna prin punerea la dispozitia acestora a 5.000 de euro pentru a achizitiona tancuri de racire. Nu trebuie decat sa se asocieze cei care sunt într-o comuna si care au între 1 si 5 capete, sa-si cumpere un tanc si noi decontam achizitia respectiva. Nu facem noi procedura de licitatie. In egala masura am schimbat în acest an procedura pentru plata pe cap de animal. Pe langa ajutorul pe cap de animal, sprijinim cu 20 euro/tona laptele livrat de toti producatorii la unitati de procesare. Inainte, plata pe cap de animal era 500 de lei fix si atat. Anul acesta sunt exploatatii care pot ajunge, în functie de laptele livrat, si la 800-1.000 lei/cap de animal.
Pe zona de legume-fructe, lumea vorbeste de foarte multe importuri. Cifrele INS arata ca importam 10% din ceea ce producem la nivel national. Nu e o cantitate mare, dar ea se vede foarte mult pentru ca aceasta cantitate este etichetata, sortata, ambalata, vine importata direct în marile magazine. Romania produce de ajuns pentru consumul la nivel national, chiar daca produsele nu ajung în hipermarket. Problema cea mai mare este legata de colectare, de depozitare, de sortare si de prelungire a perioadei de viata a acestor produse. De aceea, am sprijit si vom sprijini depozitele care se construiesc. Daca sunt si ale producatorilor. E o conditie noua pe care am adus-o în elaborarea proiectelor, conditie pe care o vom continua.
Pe zona de cereale si oleaginoase, acolo unde productia a crescut destul de mult, cred ca avem datoria acum sa mentinem productia. Nu ne dorim sa avem fluctuatii cum am avut în 2012, productie mica si preturi mari, si în 2013, productie mare si preturi mici în iulie - septembrie, dupa care preturile si-au revenit. Cred ca fluctuatia preturilor nu se va simti atat de mult cand vom reusi sa avem aceasta productie constanta. Sunt toate premisele sa reusim sa facem acest lucru, pentru ca s-a pornit un mare proiect de dezvoltare a sectorului de irigatii, care îi va ajuta si pe fermierii mici, si pe cei mari.

a consemnat
Alina BARDAS



Citeste si: