Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
O noua politica a accizelor la tuica din gospodarii

Gospodariile individuale care produc tuica si rachiu vor purta īntreaga responsabilitate īn ceea ce reprezinta īnregistrarea productiei, pentru plata accizei. Statul transfera, īn acest fel, pe umerii taranilor toate responsabilitatile, renuntand la sigiliul pus pe instalatii si obligandu-i pe acestia sa informeze pe propria raspundere.

In prezent, toate gospodariile individuale care detin īn proprietate instalatii de productie de tuica si rachiuri trebuie sa fie īnregistrate la autoritatea vamala teritoriala si au obligatoriu un sigiliu aplicat pe instalatii pe toata perioada de nefunctionare. Atunci cand se intentioneaza sa fie produse tuica si rachiuri din recolta proprie, se solicita īn scris autoritatii vamale desigilarea instalatiei, iar īn prima zi lucratoare dupa expirarea perioadei de functionare a instalatiei, autoritatea trebuie sa resigileze alambicul si sa calculeze acciza datorata.
Sistemul va fi modificat de Guvern, conform unui proiect de act normativ prin care transfera, practic, raspunderea proprietarilor. Ei vor anunta statul cat anume au produs si cat sa le fie calculat la plata.
Modificarea va fi introdusa īn contextul īn care autoritatile fiscale au fost restructurate si a fost redusa schema de personal. Acciza va deveni exigibila la momentul finalizarii procesului de productie, iar termenul de plata este pana la 25 a lunii imediat urmatoare celei īn care acciza a devenit exigibila.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.