Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Termenul de plata de 90 de zile este suficient

Cartea alba a agriculturii facuta de Camera de Comert Franceza atrage atentia, la capitolul de fiscalitate si finantari, ca tara noastra ar trebui sa puna īn aplicare dispozitiile legale europene īn materie de termene de plata la contractele comerciale.

Florin Constantin, sef al grupului de lucru la Cartea alba si director al Euralis, precizeaza ca nu este vorba de termenele de plata pentru subventii, asa cum s-a īnteles la nivelul MADR, ci de termene comerciale.

"In Uniunea Europeana, exista o directiva care stabileste ca termenele de plata pentru creditul comercial īntre agentii economici sa fie limitate īn timp. De exemplu, daca am accepta ca un furnizor care livreaza un produs sau presteaza o activitate sa puna pe factura un termen de plata de 400 de zile, contabilii si auditorii ar trebui sa faca o provizionare pentru suma respectiva, pentru ca ea nu este īncasata.
La un moment dat, se ajunsese ca situatia financiara a multor firme sa fie īncarcata cu provizioane. Aveau creante extrem de lungi. La nivel european se considera ca la o creanta care are o scadenta mai mare de 3 luni, chiar daca este agreata de parti, sansele de a fi recuperata integral scad cu 80%", a declarat Florin Constantin.
Directiva europeana, de care ar trebui sa tina si tara noastra cont, stabileste ca, īntre agentii economici, termenele de plata nu trebuie sa depaseasca 90 de zile.

"Aici intervine problema finantarilor, pentru ca ciclurile economice, cel putin īn agricultura, nu dureaza 90 de zile, ci mai mult. Daca aceasta directiva s-ar aplica, ar crea premisele ca, pentru tot ce depaseste 90 de zile, singurul recurs al actorilor economici este fie autofinantarea, fie finantarea externa cu banci si IFN-uri. In prezent, vorbim de o competitie injusta īntre furnizorii de input-uri din Romania. Ei furnizeaza input-urile necesare desfasurari ciclului agricol pe credit.
Intr-o forma sau alta, creditul este inclus īn pretul de cost al produsului, iar asta dezavantajeaza cumparatorul final. Normal ca o banca care trebuie sa administreze dosare, sa-si acopere starea de risc, sa-si acopere dobanda de referinta nu poate sa fie competitiva cu noi. O banca sau un organism financiar trebuie sa finanteze o nevoie care depaseste gestul comercial curent. O perioada de 90 de zile mi se pare suficienta", a completat seful Euralis.
Florin Constantin spune ca, din discutiile avute cu Ministerul de Finante, concluzia a fost ca Romania nu tine cont de aceasta directiva deoarece... structurile de control nu sunt pregatite.

"Vorbim de 7 milioane de hectare care se cultiva īn Romania. La o subventie de 150 euro la hectar, suma sare de 1 miliard de euro. Apoi, sa facem un calcul al creditului dat de furnizori pe durata campaniei. La o investitie minima la hectar de 300 euro, ori 7 milioane de hectare, rezulta 2,1 miliarde de euro. Asta īnseamna ca, pe umerii multinationalelor si a companiilor romanesti sta o creditare care depaseste de 2 ori suma pe care o da UE si Guvernul pentru fermieri, ca subventie. Ori, noi facem asta fara sa avem o garantie guvernamentala, fara sa avem dosare de credit, doar bazandu-ne pe bonitatea aparenta a oamenilor", mai spune Constantin.
El este de parere ca sansa multor companii este ca, avand firme mama puternice, au posibilitatea sa se īmprumute īn strainatate. Acolo, sistemul bancar este mult mai competitiv decat la noi, iar o organizatie mare poate negocia dobanda de numai 2-3%.

"Daca ar fi sa finantam cele 2 miliarde la dobanzi romanesti, ar fi o catastrofa. Nu ne-am permite sa tinem costul finantarii la un nivel care sa nu aiba impact pentru costul tehnologiei. Cumva, fermierii romani trebuie sa beneficieze de un pret cat de cat avantajos fata de cat ar costa tehnologia incluzand dobanzile si riscul din Romania. Asta este o problema majora pentru sector. Intre 90 de zile si X zile exista un spatiu pe care trebuie sa-l ocupe bancile. Datoria noastra este sa facem analize tehnice, sa aducem randament si profit fermierilor", īncheie Florin Constantin.

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.