Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Politica Romaniei s-a apropiat de ecologismul francez

Romania si-a schimbat pozitia si a trecut în tabara celor care nu accepta autorizarea porumbului modificat genetic, a declarat ministrul francez pentru afaceri europene, Thierry Repentin. El a precizat ca, la Bruxelles, în Consiliul de Ministri nu s-a întrunit majoritatea calificata pentru a interzice autorizarea porumbului modificat genetic 1507, al companiilor DuPont/Pioneer.
Printre tarile care s-au pronuntat pentru, exista state care nu au aproape deloc culturi de porumb,cum ar fi Suedia si Finlanda.
Romania si-a schimbat pozitia în mai multe probleme sensibile ale agriculturii europene, apropiindu-se foarte tare de pozitia Frantei. Aceasta repozitionare a tarii noastre are o explicatie politica: guvernul de la Bucuresti are interesul sa se apropie de grupul socialist european, mai aplecat spre ecologismul de strada, al populatiei din marile orase ale batranului continent. Dar, nici în Franta, nici în alte tari, fermierii nu sunt atat de fermi în ce priveste interzicerea porumbului modificat genetic.

Thierry Repentin a tinut sa sublinieze ca se bucura ca Romania a fost alaturi de Franta în mai multe ocazii în ultimele luni, mai ales dupa vizita de anul trecut la Bucuresti a premierului francez Jean-Marc Ayrault.
"Nu exista o majoritate calificata împotriva autorizarii culturi de porumb modificat genetic de la DuPont/Pioneer", a anuntat presedintia greaca a Uniunii Europene, la încheierea reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE, care a avut loc la Bruxelles.
Potrivit normelor în vigoare, în cazul în care Consiliul de Ministri nu ia o decizie, Comisia Europeana trebuie sa aprobe cultura în urmatoarele 24 de ore, a explicat serviciul juridic al Consiliului.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."