Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Stie toata lumea: s-a dat liber la neonicotinoide!

Saptamana trecuta, o scrisoare semnata de secretarul de stat Dan Botanoiu a anuntat ca de la Bruxelles a venit īncuviintarea de prelungire cu 120 de zile a folosirii neonicotinoidelor. Vestea, zvonita cu vreo doua-trei saptamani īnainte dar neconfirmata, a strabatut ca fulgerul toata lumea agricola.
Asadar, campania de īnsamantari la porumb si floarea-soarelui din aceasta primavara a fost salvata. Ce vom face anul viitor, vom vedea.

Printre "initiati" circula zvonul ca delegatia Finlandei la Bruxelles, dupa ce a votat īn favoarea interzicerii neonicotinoidelor, a aflat ca un fermier din tara are dificultati din aceasta cauza, pe cele vreo 25.000 de hectare pe care le cultiva cu rapita. Finlanda a cerut imediat o perioada de derogare, conform legislatiei europene.

Cineva de la Bruxelles i-a sfatuit si pe ai nostri, de la Minister, sa depuna o documentatie asemanatoare. Uite-asa, a salvat Finlanda productia de porumb si de floarea-soarelui a Romaniei, din anul acesta!
Nu-i vorba ca, pe dedesubt, fiecare fermier se cam pregatea sa-si asigure cat de cat recolta. Fiecare cum a stiut.
Un fermier din Baragan a insistat sa scriem si despre faptul ca functionarii APIA se pregatisera cu nu stiu cate mii de aparate care sa masoare prezenta neonicotinoidelor īn camp.
Ar fi urmat demascarea si condamnarea fermierilor vinovati.

Folosim mai multa energie sa-i acuzam pe oameni decat sa-i aparam?!


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.