Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cardul pentru vanzatorii de patrunjel

Trecut în opozitie, deputatul Nini Sapunaru, presedintele Comisiei pentru Agricultura, a devenit mult mai incisiv cu propunerile legislative ale Guvernului. Dupa ce a amanat cu doua saptamani discutiile privind proiectul de Lege pentru reglementarea pietei agro-alimentare, Sapunaru, a prezentat în zeflemea unele prevederi ale acesui act normativ.

"Ne ascundem dupa deget si nu vedem realitatea, si anume aceea ca adevaratul taran nu sta sa vanda în piata, iar intermediarii au existat, exista si vor continua s-o faca", a declarat seful Comisiei de Agricultura a Camerei.

El a pus sub semnul întrebarii introducerea cardurilor electronice cu care producatorii agricoli, persoane fizice, îsi vor contoriza cantitatea de marfa produsa si vanduta în piete; cat au transportat si cat au retinut pentru consum propriu.
"Adica cu cardu' ala, umbla tata Floarea dupa ea, la piata. De vreo zece ani de zile, observ la noi în tara o propaganda samanatorista. Hiperbolizam rolul taranului si al producatorului în piata.
(...) Dintotdeauna a existat o veriga intermediara între taran si cumparatori. Exista si va exista întotdeauna intermediarul. (...) Ori îl aducem pe producator la spiritul legii (...), ori ne ascundem iar dupa deget cu acest carnet de comercializare."
"Adevaratul taran nu sta sa vanda în piata. (...) De ce trebuie sa-i socotim lui ce cantitate are, cand legea nu-l obliga? (...) La ce-l oblig eu sa vina sa-si puna evidenta la cata marfa a vandut? Cand avem Ordonanta 8, care spune foarte clar - tu esti taran, ca taran platesti treaba asta, esti persoana fizica, vinzi", a spus Nini Sapunaru.

In replica, secretarul de stat Daniel Botanoiu considera ca pozitia adoptata în Comisie au fost a celor care "n-au citit în profunzime acest act normativ".
Potrivit lui Daniel Botanoiu, acest proiect de lege este unul la care, de un an si jumatate, s-a lucrat cu organizatiile profesionale, în dialogul social, fiind un demers cerut de producatorii din sectorul agricol.
"Deputatii din Comisia pentru Agricultura a Camerei Deputatilor au venit cu comentarii cu privire la atestatul de producator. Eu cred ca trebuie sa clarificam, si asta am încercat sa spun (...) între productie si comercializare trebuie facuta o separatie foarte clara. Atat timp cat esti producator adevarat, cat ai o anume suprafata cultivata ori ai animale în ferma, poti sa fii atestat. Daca nu esti producator agricol, nu ai atestat. E simplu", a punctat Daniel Botanoiu.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."