Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Cardul pentru vanzatorii de patrunjel

Trecut īn opozitie, deputatul Nini Sapunaru, presedintele Comisiei pentru Agricultura, a devenit mult mai incisiv cu propunerile legislative ale Guvernului. Dupa ce a amanat cu doua saptamani discutiile privind proiectul de Lege pentru reglementarea pietei agro-alimentare, Sapunaru, a prezentat īn zeflemea unele prevederi ale acesui act normativ.

"Ne ascundem dupa deget si nu vedem realitatea, si anume aceea ca adevaratul taran nu sta sa vanda īn piata, iar intermediarii au existat, exista si vor continua s-o faca", a declarat seful Comisiei de Agricultura a Camerei.

El a pus sub semnul īntrebarii introducerea cardurilor electronice cu care producatorii agricoli, persoane fizice, īsi vor contoriza cantitatea de marfa produsa si vanduta īn piete; cat au transportat si cat au retinut pentru consum propriu.
"Adica cu cardu' ala, umbla tata Floarea dupa ea, la piata. De vreo zece ani de zile, observ la noi īn tara o propaganda samanatorista. Hiperbolizam rolul taranului si al producatorului īn piata.
(...) Dintotdeauna a existat o veriga intermediara īntre taran si cumparatori. Exista si va exista īntotdeauna intermediarul. (...) Ori īl aducem pe producator la spiritul legii (...), ori ne ascundem iar dupa deget cu acest carnet de comercializare."
"Adevaratul taran nu sta sa vanda īn piata. (...) De ce trebuie sa-i socotim lui ce cantitate are, cand legea nu-l obliga? (...) La ce-l oblig eu sa vina sa-si puna evidenta la cata marfa a vandut? Cand avem Ordonanta 8, care spune foarte clar - tu esti taran, ca taran platesti treaba asta, esti persoana fizica, vinzi", a spus Nini Sapunaru.

In replica, secretarul de stat Daniel Botanoiu considera ca pozitia adoptata īn Comisie au fost a celor care "n-au citit īn profunzime acest act normativ".
Potrivit lui Daniel Botanoiu, acest proiect de lege este unul la care, de un an si jumatate, s-a lucrat cu organizatiile profesionale, īn dialogul social, fiind un demers cerut de producatorii din sectorul agricol.
"Deputatii din Comisia pentru Agricultura a Camerei Deputatilor au venit cu comentarii cu privire la atestatul de producator. Eu cred ca trebuie sa clarificam, si asta am īncercat sa spun (...) īntre productie si comercializare trebuie facuta o separatie foarte clara. Atat timp cat esti producator adevarat, cat ai o anume suprafata cultivata ori ai animale īn ferma, poti sa fii atestat. Daca nu esti producator agricol, nu ai atestat. E simplu", a punctat Daniel Botanoiu.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.