Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Printul Paul a primit o parte din patrimoniul Institutului de Protectie a Plantelor

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor din Bucuresti va fi reorganizat sub coordonarea Ministerului Educatiei, potrivit unui proiect de HG care prevede si actualizarea datelor de patrimoniu, dupa retrocedarea a 17 hectare catre Printul Paul - Philippe. Noul institut national ramane cu o suprafata de 17 ha. In nota de fundamentare este mentionata reglementarea altor suprafete aflate la alte institutii publice.

In 26 septembrie 2008, conducerea Institutului a recunoscut ca fosta Ferma Regala Baneasa a fost proprietatea regelui Carol al II-lea si ca aceasta a trecut abuziv în proprietatea statului, în baza Decretului nr. 38/27 mai 1948 al Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane privind intrarea în proprietatea statului a bunurilor Regelui Mihai si a membrilor familiei regale, precum si în baza Decretului nr. 905 al Consiliului de Ministri din 19 iunie 1948.

Prin acelasi act, reprezentantii institutului au decis sa-i restituie Printului Paul 170 mii mp însa au respins cererea de restituire în natur. Intrucat în acest sens nu a mai fost luata o decizie, Paul s-a adresat instantei. In 2013, Printul a dat în judecata Ministerul Transporturilor, Ministerul Sanatatii si alte institutii, cerand restituirea întregii foste Ferme Regala Baneasa.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."