Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Proagro Capital, primul fond agricol de investitii

Doru Bolos si Florin Rus au lansat Proagro Capital, primul fond agricol de investitii suta la suta romanesc, pe o piata dominata de fondurile de investitii straine, informeaza buzznews.ro. Cei doi au plecat de la premisa ca, investind în terenuri agricole în Romania, investesti într-un activ sigur si subevaluat pentru ca vorbim de o piata cu un potential urias de crestere. Cei doi antreprenori cred ca sumele investite în agricultura pot fi dublate în cel mult 5 ani.

Presedintele Consiliului de Administratie este Doru Bolos, despre care ni se spune ca are o experienta de 20 de ani pe piata financiara si în administrarea investitiilor.

Proagro Capital si-a propus sa se concentreze pe 5-7 proiecte, achizitionand o suprafata initiala în jurul careia se vor adauga în timp parcele suplimentare.

La nici 6 luni de la primele achizitii, randamentul investitiei în Proagro Capital este de 8%. Investitorii participa cu capital, în schimbul caruia primesc parti de interes evidentiate în certificate de asociat - investitor. Suma minima aferenta valorii unei parti de interes la lansarea fondului este de 5.000 lei. Sumele atrase sunt investite în terenuri agricole.

Terenurile achizitionate sunt date în arenda. Portofoliul de terenuri agricole este reevaluat trimestrial de catre un evaluator independent.

Comitetul Reprezentantilor Asociatilor este alcatuit din cei mai importanti trei investitori.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."