Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Fonduri europene pentru consolidarea clasei de mijloc

Ministrul Agriculturii a participat saptamana trecuta, la Curtea de Arges si Campulung Muscel, la doua conferinte cu o tema care ar trebui tradusa în limba romana: "Masuri pentru maximizarea impactului finantarilor europene la nivelul Strategiilor de Dezvoltare Locala", organizate de Federatia Nationala a Grupurilor de Actiune Locala din Romania, în parteneriat cu Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia.

Evenimentele au încercat sa aduca potentialii beneficiari de fonduri europene din perioada 2014 - 2020 la întalniri cu reprezentantii institutiilor implicate în gestionarea programelor si cu decidentii administrativi la nivel central si local, pentru identificarea variantelor optime de finantare.

Cu acest prilej, ministrul a vorbit din nou despre consolidarea unei clase de mijloc în perioada urmatoare. El stie ca agricultura romaneasca este în continuare polarizata. Exista excesiv de multi fermieri mici, 800.000, care an de an depun cerere pentru plata pe suprafata. La polul celalalt, 1% dintre fermieri, adica 11.000, sunt fermieri mari si au jumatate din suprafata pentru care se plateste subventie. Ministrul spune ca în viitorul imediat trebuie sa investim foarte mult în consolidarea clasei de mijloc din agricultura.

El a mentionat, în context, ca prima alocare financiara din PNDR 2014-2020 a fost facuta tocmai pentru sustinerea agricultorilor din clasa de mijloc. Prima alocare, care s-a facut pe 20 mai, o suma de 35 de milioane de euro, a mers catre un concept pe care îl consideram important pentru agricultura, dar si în societatea romaneasca, si anume consolidarea clasei de mijloc, a subliniat ministrul.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."