Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Recoltarea graului ramane în stand-by

Din datele Ministerului Agriculturii reiese ca, în toamna lui 2013, au fost însamantate 2,87 de milioane hectare, din care cu grau, secara si triticale 2,12 milioane hectare, cu orz - 272. mii hectare, orzoaica - 86 mii ha si rapita - 383 mii ha.
Acum, cand a venit vremea secerisului, multe combine au asteptat la capul lanului, sa se usuce pamantul. Fermierii sunt nemultumiti ca vremea capricioasa din ultimele saptamani le-a stricat socotelile, mai ales în ceea ce priveste recolta de grau. Diferentele de temperatura - noaptea 12-13 °C si ziua 25-28 °C - au facut ca boabele sa nu se mai dezvolte pe varf. Au ramas mici si scade si productia si greutatea hectolitrica. Se pierde si cantitativ, si calitativ.

ILFOV: "Estimarile de la începutul lunii iunie aratau o productie medie de 6-7.000 de kilograme la hectar. Acum s-au redus la jumatate", spune Ilie Dan, presedintele Asociatiei Fermierilor din Ilfov. Fermierii au facut cheltuieli mai mari pentru aplicarea tehnologiilor, iar costul inputurilor a fost mult mai ridicat fata de anul trecut.

BOTOSANI: Productia de grau este afectata din cauza ploilor excesive din ultima perioada. Fermierii nu reusisera, la începutul saptamanii trecute, sa recolteze niciun hectar din cele 26.000 însamantate cu grau. Ar mai fi fost nevoie de doua-trei zile, pentru ca graul sa ajunga la o umiditate de 14%, ca sa poata fi treierat.
Oficialii Directiei pentru Agricultura sustin ca si productia de rapita are de suferit din cauza conditiilor meteo. A mai batut si vantul si a culcat plantele, iar din cauza ploilor încep sa putrezasca.

CALARASI: Chiar daca în primavara fermierii estimau o productie agricola buna, ploile din ultima vreme si soarecii le-au dat peste cap toate prognozele, mai ales cele din zona Lehliu-Belciugatele. In conditiile în care au cazut precipitatii abundente, fermierii au fost nevoiti sa suporte costuri suplimentare cu erbicidarea, deoarece culturile au fost invadate de buruieni.
Dar cea mai alarmanta situatie este întalnita în zonele agricole din sud-estul judetului, unde importante suprafete agricole sunt invadate de soareci. Potrivit reprezentantilor DAJ Calarasi, invazii mari de soareci au fost semnalate în zona localitatilor Dragalina, Roseti, Dichiseni, Unirea, Borcea, Stefan cel Mare, Perisoru. Sole întregi de grau, rapita, porumb, floarea-soarelui au fost "roase" de soareci. Agricultorii nu se asteapta sa fie despagubiti nici de firmele cu care au încheiat asigurari, pentru ca o clauza privind distrugerea culturilor de rozatoare nici nu exista în contractele pe care le-au încheiat.

OLT: Valoarea pagubelor produse de furtunile de saptamana trecuta se ridica la peste 31 de milioane lei, conform unui raport transmis de Prefectura catre Ministerul Agriculturii.
Au fost avariate de furtuni zeci de locuinte si anexe gospodaresti. Sunt scoli ale caror acoperisuri au fost distruse; patru poduri au fost luate de ape etc. Au fost afectate în diferite proportii si peste 8.500 hectare. Valoarea totala a pagubelor produse în judet se ridica la 31,07 milioane de lei.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."