Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Optiunile ministrului roman al agriculturii privind platile directe din bani europeni

Plata directa pe suprafata (SAPS), din Fondul European de Garantare Agricola. Propunerea Romaniei este de a o mentine, pana în anul 2020 inclusiv.

Definirea notiununii de Fermier activ, înseamna excluderea de la plati directe a unor tipuri de beneficiari. Se discuta daca Romania întocmeste o lista neagra a entitatilor excluse de la platile directe, suplimentar fata de lista neagra a Uniunii Europene, care este obligatorie.

Plata redistributiva (din Fondul European de Garantare Agricola - FEGA) reprezinta o plata facultativa, posibil de acordat pentru primele 30 ha, indiferent de marimea exploatatiei.
Romania propune o schema pentru primele 30 ha: 5 euro/ha pentru primele 5 ha si cca. 45 euro/ha pentru restul de 25 ha. Ministrul roman considera ca aplicarea platii redistributive pe doua nivele si cuantumurile stabilite vor ajuta la comasarea terenurilor, contribuind la constituirea de ferme peste 5 ha, fara sa a determine faramitarea exploatatiilor de marime medie si mare, prin iesirea unor terenuri de sub arenda.

Transferul între piloni (Pilonul I plati directe la Pilonul II dezvoltare rurala, fie invers) MADR propune realizarea acestui transfer de la Pilonul I - plati directe - la Pilonul II - dezvoltare rurala, în anii 2015, 2016 si 2017, pentru a sustine schema pentru micii fermieri din PNDR, schema care prevede acordarea a 120% din nivelul platilor directe fermierilor care îsi înceteaza activitatea agricola.
Reducerea platilor (plafonarea), nu se va aplica deoarece Romania propune acordarea platii redistributive în cuantum de peste 5% din plafoanele nationale anuale FEGA (aspect agreat de MADR cu Asociatiile fermierilor la finalul anului 2013).

Inverzirea - pentru a primi plata pentru înverzire (din FEGA), care reprezinta 30% din plafonul national anual, beneficiarii trebuie sa respecte anumite conditii: diversificarea culturilor, mentinerea pasunilor permanente, prezenta zonelor de interes ecologic pe suprafata agricola. In acest sens este necesara notificarea listei zonelor de interes ecologic (ZIE) pe suprafata agricola.
In ceea ce priveste "Plata pentru tineri fermieri" acestia ar trebui sa aiba cel mult 40 ani în anul depunerii cererii, sa se stabileasca pentru prima data într-o exploatatie ca sefi de exploatatie, iar plata se acorda pentru o perioada de maxim 5 ani de la instalare.

Schema pentru micii fermieri este o schema voluntara. Fermierul ar urma sa primeasca un cuantum al platilor directe egal cu valoarea totala a platilor care urmeaza sa fie alocate fermierului în fiecare an si la care acesta are dreptul.

Sprijinul cuplat este tot o schema voluntara. Este necesara notificarea deciziei privind procentul alocat din plafonul national anual FEGA si culturile/sectoarele care primesc acest sprijin, cu justificarea necesitatii, descrierea conditiilor de eligibilitate, a duratei schemei, a cuantumului per unitate si a limitelor cantitative, daca este cazul.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."