Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Optiunile ministrului roman al agriculturii privind platile directe din bani europeni

Plata directa pe suprafata (SAPS), din Fondul European de Garantare Agricola. Propunerea Romaniei este de a o mentine, pana īn anul 2020 inclusiv.

Definirea notiununii de Fermier activ, īnseamna excluderea de la plati directe a unor tipuri de beneficiari. Se discuta daca Romania īntocmeste o lista neagra a entitatilor excluse de la platile directe, suplimentar fata de lista neagra a Uniunii Europene, care este obligatorie.

Plata redistributiva (din Fondul European de Garantare Agricola - FEGA) reprezinta o plata facultativa, posibil de acordat pentru primele 30 ha, indiferent de marimea exploatatiei.
Romania propune o schema pentru primele 30 ha: 5 euro/ha pentru primele 5 ha si cca. 45 euro/ha pentru restul de 25 ha. Ministrul roman considera ca aplicarea platii redistributive pe doua nivele si cuantumurile stabilite vor ajuta la comasarea terenurilor, contribuind la constituirea de ferme peste 5 ha, fara sa a determine faramitarea exploatatiilor de marime medie si mare, prin iesirea unor terenuri de sub arenda.

Transferul īntre piloni (Pilonul I plati directe la Pilonul II dezvoltare rurala, fie invers) MADR propune realizarea acestui transfer de la Pilonul I - plati directe - la Pilonul II - dezvoltare rurala, īn anii 2015, 2016 si 2017, pentru a sustine schema pentru micii fermieri din PNDR, schema care prevede acordarea a 120% din nivelul platilor directe fermierilor care īsi īnceteaza activitatea agricola.
Reducerea platilor (plafonarea), nu se va aplica deoarece Romania propune acordarea platii redistributive īn cuantum de peste 5% din plafoanele nationale anuale FEGA (aspect agreat de MADR cu Asociatiile fermierilor la finalul anului 2013).

Inverzirea - pentru a primi plata pentru īnverzire (din FEGA), care reprezinta 30% din plafonul national anual, beneficiarii trebuie sa respecte anumite conditii: diversificarea culturilor, mentinerea pasunilor permanente, prezenta zonelor de interes ecologic pe suprafata agricola. In acest sens este necesara notificarea listei zonelor de interes ecologic (ZIE) pe suprafata agricola.
In ceea ce priveste "Plata pentru tineri fermieri" acestia ar trebui sa aiba cel mult 40 ani īn anul depunerii cererii, sa se stabileasca pentru prima data īntr-o exploatatie ca sefi de exploatatie, iar plata se acorda pentru o perioada de maxim 5 ani de la instalare.

Schema pentru micii fermieri este o schema voluntara. Fermierul ar urma sa primeasca un cuantum al platilor directe egal cu valoarea totala a platilor care urmeaza sa fie alocate fermierului īn fiecare an si la care acesta are dreptul.

Sprijinul cuplat este tot o schema voluntara. Este necesara notificarea deciziei privind procentul alocat din plafonul national anual FEGA si culturile/sectoarele care primesc acest sprijin, cu justificarea necesitatii, descrierea conditiilor de eligibilitate, a duratei schemei, a cuantumului per unitate si a limitelor cantitative, daca este cazul.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.