Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Primele cazuri de "boala a limbii albastre"

Cateva cazuri de "boala limbii albastre" (Bluetongue) au fost diagnosticate, pe 22 august, în judetul Buzau. Este vorba de o boala care nu a evoluat pe teritoriul tarii noastre pana în prezent, se arata într-un comunicat al ANSVSA.
Probele de sange prelevate din ferme au fost expediate catre Laboratorul National de Referinta, Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA) care a confirmat diagnosticul.
ANSVSA a notificat statele membre ale Uniunii Europene si pe cele ale Organizatiei Mondiale pentru Sanatatea Animala (OIE), despre aparitia acestei boli pe teritoriul Romaniei. De asemenea, "ANSVSA a convocat Grupul National de Experti pentru "Bluetongue", pentru a stabili masurile care trebuie adoptate în vederea limitarii difuzarii bolii la efectivele de animale receptive", se mai spune în comunicat. Mai multe detalii în pag. 46.

Aproape 100 de animale infectate cu "boala limbii albastre" au fost depistate în 55 de focare din 12 localitati din judetul Buzau. Doua animale bolnave , o oaie si o vaca, au murit. "O oaie din comuna Siriu si o vaca din comuna Bisoca au murit din cauza acestui virus, celelalte doua suspiciuni fiind infirmate de analizele de laborator", a declarat directorul DSVSA Buzau, Adonis Dragnea.
"Boala limbii albastre" s-a stabilizat în 12 localitati din zona de munte a judetului Buzau, neexistand niciun alt focar în zona de ses.
Autoritatile judetene au luat masura închiderii targurilor si oboarelor pentru rumegatoare si instituirea unor restrictii de miscare a animalelor si, totodata, s-a luat masura spargerii stanelor pana pe data de 26 octombrie.

Suspiciuni si în opt localitati din Gorj
Reprezentantii DSVSA Gorj deruleaza actiuni de informare privind prevenirea si combaterea bolii limbii albastre dupa ce în opt localitati au aparut suspiciuni de infectare a animalelor, a declarat directorul institutiei, Ion Iliuta.
Potrivit acestuia, la animalele din cele opt localitati, suspectate de boala limbii albastre, le-au fost luate probe pentru analizele de laborator, urmand, cel mai probabil, ca rezultatul sa confirme suspiciunile medicilor veterinari.

Inca patru focare au fost confirmate în judetul Prahova
Potrivit reprezentantilor DSVSA Prahova, probele de laborator au confirmat existenta "bolii limbii albastre" în alte patru focare din cele sapte unde existau suspiciuni în acest sens, fiind vorba despre gospodarii ale populatiei din Bertea, Alunis, Posesti si Surani.
Aceste confirmari se adauga celor doua initiale localizate la Carbunesti si Aricestii Zeletin, iar autoritatile asteapta rezultatele analizelor si pentru probele recoltate în cazul celorlalte trei suspiciuni. Nu s-au înregistrat decese în randul animalelor.
De asemenea, au aparut suspiciuni noi în mai multe exploatatii si în aceste cazuri fiind recoltate probe pentru a fi trimise la laborator în vederea confirmarii.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."