Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Sarlatanii din agricultura ecologica pot fi pedepsiti

Organismele de inspectie si certificare din agricultura ecologica sunt banuite ca nu respecta obligatiile prevazute de lege. Altfel, de ce ar fi adoptat Executivul o Ordonanta cu sanctiuni pe aceasta tema?!
Pe de-o parte, exista probe de folosire frauduloasa a termenilor de
- "ecologic",
- "biologic",
- "organic" sau a abrevierilor acestora, precum "bio", "eco", ca marci comerciale.

Pe de alta parte, au fost constatate cazuri frecvente de nerespectare de catre organismele de inspectie si certificare pentru domeniul agriculturii ecologice. Comisia Europeana a cerut Romaniei sa ia masurile necesare pentru asigurarea trasabilitatii produselor ecologice īn toate stadiile de productie, procesare si distributie.

Potrivit actului normativ, obligatiile organismelor de inspectie si certificare aprobate de Ministerul Agriculturii sunt: sa aplice prevederile art. 30, alin. 2, din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al consiliului din 28 iunie 2007 privind productia ecologica si etichetarea produselor ecologice; sa solicite oprirea temporara de la comercializare, a produselor care nu respecta regulile de productie ecologica sau, dupa caz, retragerea de la comercializare a acestor produse; sa detina documentele care fac parte din dosarul de control precum si sa respecte prevederile privind productia ecologica si etichetarea produselor ecologice.

De asemenea, etichetele trebuie sa cuprinda o sigla specifica produselor ecologice controlate, emisa si aplicata pe baza sistemului de certificare, indicand faptul ca produsul respectiv este conform cu regulile de productie ecologica.

Sprijinului financiar de care pot beneficia fermierii din agricultura ecologica este din ce īn ce mai consistent. Ministerul Agriculturii a anuntat ca va aloca 7 milioane de euro, īn 2014, pentru īmbunatatirea calitatii produselor din agricultura ecologica.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.