Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Termenul realist pentru lansarea de masuri din noul PNDR este începutul lui 2015

In cursul unei calatorii de documentare în insula Creta (Grecia), secretarul de stat George Turtoi a facut cateva declaratii în fata presei. Prezent la eveniment, un redactor al revistei noastre a consemnat declaratiile pe care le consideram interesante pentru fermieri.

"Din informatiile pe care le avem, s-ar putea ca saptamana viitoare sa primim observatiile oficiale la Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020. Dupa ce vom regla sau negocia anumite masuri, pentru ca nu suntem obligati sa acceptam toate comentariile Comisiei, vom trimite oficial raspunsurile. Pe anumite puncte pe care le consideri de interes strategic poti sa negociezi cu Comisia, sa le argumentezi (...)
Daca pachetul de observatii oficiale vine saptamana viitoare, noi speram ca în 2-3 saptamani sa dam raspunsul oficial si, undeva la sfarsitul lunii noiembrie, cel tarziu la începutul lui decembrie, sa avem programul aprobat."
Ministerul Agriculturii are stabilita o întalnire cu cei de la Bruxelles la sfarsitul lunii octombrie, iar la începutul lui noiembrie vor veni în tara pentru Comitetul de Monitorizare pe actualul program.

"Romania a fost printre primele state care a depus oficial PNDR 2014-2020 la Comisie si ne aflam în primul val de aprobare, cu statele mari, cu tari grele precum Germania, Franta sau Italia. Sunt cateva zeci de programe pentru ca, de exemplu, Italia trimite cate un program pe fiecare regiune. Nu exista niciun program aprobat pana în prezent si nici nu cred ca vor fi alte programe aprobate înaintea noastra. De aceea a durat atat de mult timp trimiterea observatiilor oficiale, pentru ca au foarte multe programe de la state mari".

"Termenul realist pentru lansarea de masuri din noul PNDR este începutul lui 2015, dupa aprobarea oficiala a programului. Nu exclud varianta lansarii unor masuri înca din toamna acestui an, dar pe raspunderea statului membru".
"Din cate am vazut, sunt cateva sute de observatii din partea DG Environment pentru statele care au depus programe. Dupa ei, nu ar mai trebui sa finantam investitii în agricultura ci sa dam toti banii pe protectia mediului."
George Turtoi a mentionat ca în urma cu doua saptamani a fost trimisa CE o propunere de realocare de fonduri pe sumele proiectelor reziliate din actualul PNDR, în conditiile în care cea mai mare problema a reprezentat-o imposibilitatea sustinerii cofinantarii private, ceea ce a condus la rezilierea mai multor contracte în acest an.

"Problema principala a actualului PNDR a fost cea a cofinantarii private pe care noi nu avem cum sa o sustinem în program. Noi încercam sa-i sprijinim pe toti cei care au suficiente garantii ca sa poata obtine credite, iar pentru cei care nu vor putea, nu avem decat sa le reziliem contractele. Anul acesta am avut mult mai multe contracte reziliate decat în alti ani. Am încercat sa realocam toate aceste sume disponibilizate si am trimis la Comisie în urma cu doua saptamani o propunere de realocare de fonduri, care se face doar cu notificarea statului catre CE. Nu este nevoie de aprobare pentru ca este o realocare de pana la 3% din valoarea programului si pe care o poti face o data pe an."
Sumele disponibilizate de pe proiectele reziliate au fost mutate pe masurile de succes, în special pe cele cu deficit foarte mare, respectiv cele de pe axa doi - platile directe.
"3% din valoarea programului reprezinta undeva la 300 de milioane de euro. Pe axa doi avem un deficit de 600 de milioane de euro si anul acesta acoperim jumatate, iar anul viitor înca jumatate. Speram ca pe viitorul program sa nu mai intram cu arierate."


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."