Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Crescatorii din zonele defavorizate vin sa ceara subventiile

Mai putin de o jumatate dintre producatorii de lapte din zonele defavorizate din Alba care au dreptul la ajutor financiar au depus cereri in acest sens pana la termenul limita anuntat initial, 21 ianuarie. Acum, dupa prelungirea termenului de depunere a cererilor pana pe 15 februarie, inclusiv, au venit la centrele APIA sute de alti agricultori din zonele defavorizate.
APIA Alba estimeaza ca pana la sfarsitul perioadei de depunere a cererilor vor exista circa 8.000 de solicitari. Perioada de efectuare a controlului la fata locului se prelungeste pana la data de 15 aprilie inclusiv.
De ajutoarele specifice acordate producatorilor de lapte din zonele defavorizate, finantate din Fondul European de Garantare Agricola, beneficiaza crescatorii de vaci de lapte, persoane fizice si/sau juridice detinatori de cota de lapte. Efectivul de vaci de lapte pentru care se solicita ajutor financiar trebuie sa fie inscris in Registrul National al Exploatatiilor si sa fie mentinut in exploatatie pe perioada derularii schemei.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."