Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Vladimir Manastireanu a demisionat de la ANSVSA

Seful ANSVSA a ramas în functie pana la data de 1 decembrie, urmand ca, dupa aceea, sa faca pasul catre mediul privat.
Acum se discuta succesiunea la sefia institutiei. Cel mai probabila era preluarea conducerii de catre Laszlo Nagy Csutak. Dar UDMR se va retrage de la guvernare.
Manastireanu si-a explicat decizia prin "motive personale". Zvonurile privind demisia sa din cauza unor presiuni politice nu au fost confirmate.

Pe 13 martie 2013, la sedinta de Guvern, premierul Victor Ponta a anuntat schimbarea conducerii ANSVSA. Ponta a explicat ca decizia venea la propunerea ministrului Daniel Constantin. Presedintele de atunci al autoritatii, Mihai Turcanu, a demisionat, interimatul fiind asigurat de vicepresedintele Vladimir Manastireanu.

La putin timp dupa aceea, Manastireanu a fost numit presedinte al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare. El a anuntat atunci ca prioritatea sa este recastigarea încrederii consumatorilor în produsele alimentare de pe piata. Principalele probleme ale ANSVSA au venit însa de pe piata externa.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."