Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Nutritionistii de la Balotesti au pus zootehnia la cale cu fermierii

Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Biologie si Nutritie Animala - IBNA Balotesti a organizat pe 3 februarie o intalnire cu fermierii. Sigur, au fost prezenti si cercetatori ori cadre didactice, dar tinta directorului general Horia Grosu a fost, de aceasta data, feedbackul, conexiunea inversa dinspre ferme. A vrut sa stie cum se vede dinspre zootehnia reala produsele marca IBNA Balotesti. Reprezentantii asociatiilor de crescatori au ridicat numeroase probleme, desi discutiile alunecau aproape invariabil spre dificultati a caror rezolvare depinde de Ministerul Agriculturii.
Unicul institut de cercetare pentru zootehnie, care ne-a mai ramas, are rezultate notabile, daca ne vom referi la prezentarea facuta de profesorul Grosu: primul sistem national de apreciere a valorii nutritive a nutreturilor, solutia nutritionala pentru oua bogate in Omega 3, carnea de porc cu continut ridicat in acizi grasi polinesaturati, concentratul pentru pui de carne, nutretul combinat cu uleiuri Omega 3 pentru porci, srotul de sofranel pentru taurasi, aditivii furajeri etc. Presedintele Academiei Agricole, Gheorghe Sin, a insistat pe relatia pe care IBNA trebuie s-o cultive permanent intre “cei doi parteneri - cercetarea si crescatorii”.

Fermierul Cristian Lungu de la Dascalu este multumit de cooperarea cu Institutul: “Eu folosesc silozul de porumb cu bioconservanti de la IBNA si rezultatele sunt foarte bune. Am ramas in priza permanenta cu IBNA pe probleme de nutritie”. El crede ca un program national, care sa stimuleze aparitia a 10.000 de ferme de familie, ar spori si impactul Institutului. Reprezentantii Asociatiei Crescatorilor de Taurine au confirmat ca majoritatea filialelor judetene utilizeaza produsele de la Balotesti.
Stela Zamfirescu, vicepresedinta Asociatiei Caprirom, a solicitat ca organizatiile crescatorilor sa fie admise ca parteneri in derularea proiectelor de cercetare sectoriala, alaturi de IBNA. Mai pe sleau, o parte din bani sa vina si la asociatii.

Profesorul Ilie Van, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Pasari, a semnalat ca “nu exista cercetari nationale cu privire la folosirea plantelor modificate genetic in hrana animalelor. Ce se intampla cu acidul dezoxiribonucleic dupa ce furajezi cu plante modificate genetic?” Astfel de argumente pot sa combata afirmatiile celor care sustin interzicerea plantelor modificate genetic in zootehnie.
Nutritionistii de la Balotesti au prezentat proiecte pe care le-au verificat efectiv in fermele crescatorilor.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."