Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Din nou despre seceta din Moldova

Agricultorii din Moldova se confrunta cu o seceta pedologica pronuntata. La Botosani, reprezentantii Directiei Agricole spun ca seceta afecteaza 70% din suprafata, dar nu se poate vorbi īnca de o calamitate. Pentru ca toate culturile sa revina la o stare de vegetatie buna, este necesar un minim de 15 litri pe metru patrat sub forma de precipitatii.

Si directorul Directiei Agricole Vaslui, Gigel Crudu, este īngrijorat de o seceta excesiva si persistenta. In perioada aprilie-mai nu au cazut precipitatii semnificative, temperaturile au fost destul de ridicate pentru aceasta perioada tocmai acum, cand consumul de apa al plantelor este foarte mare.

"Din analiza datelor privind evolutia precipitatiilor īnregistrate la patru posturi pluviometrice - Negresti, Vaslui, Barlad si Husi - rezulta ca deficitul de precipitatii s-a accentuat īncepand cu luna aprilie si continua īn luna mai. In cele doua luni, deficitul de umiditate este de 64,6 l/mp la Negresti, 63,5 l/mp la Vaslui, 46,5 l/mp la Barlad si 49 l/mp la Husi, fata de mediile multianuale.

Ca urmare a deficitului de apa din sol, pe fondul unor temperaturi ale aerului relativ ridicate, de pana la 32°C, culturile sunt neuniforme, plantele nu au crescut suficient, īn lanurile de cereale paioase observandu-se fenomenul de uscare. Aceste culturi nu mai pot asigura productii economice, iar, īn conditiile īn care īn urmatoarele zile nu se īnregistreaza precipitatii īnsemnate, situatia se va agrava."

Aproape aceeasi situatie se īnregistreaza si la culturile de primavara. Pe suprafetele rasarite, ritmul de crestere al plantelor este destul de lent, iar cele care au fost semanate īn afara epocii optime nu reusesc sa rasara ori au o rasarire neuniforma.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.