Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Din nou despre seceta din Moldova

Agricultorii din Moldova se confrunta cu o seceta pedologica pronuntata. La Botosani, reprezentantii Directiei Agricole spun ca seceta afecteaza 70% din suprafata, dar nu se poate vorbi īnca de o calamitate. Pentru ca toate culturile sa revina la o stare de vegetatie buna, este necesar un minim de 15 litri pe metru patrat sub forma de precipitatii.

Si directorul Directiei Agricole Vaslui, Gigel Crudu, este īngrijorat de o seceta excesiva si persistenta. In perioada aprilie-mai nu au cazut precipitatii semnificative, temperaturile au fost destul de ridicate pentru aceasta perioada tocmai acum, cand consumul de apa al plantelor este foarte mare.

"Din analiza datelor privind evolutia precipitatiilor īnregistrate la patru posturi pluviometrice - Negresti, Vaslui, Barlad si Husi - rezulta ca deficitul de precipitatii s-a accentuat īncepand cu luna aprilie si continua īn luna mai. In cele doua luni, deficitul de umiditate este de 64,6 l/mp la Negresti, 63,5 l/mp la Vaslui, 46,5 l/mp la Barlad si 49 l/mp la Husi, fata de mediile multianuale.

Ca urmare a deficitului de apa din sol, pe fondul unor temperaturi ale aerului relativ ridicate, de pana la 32°C, culturile sunt neuniforme, plantele nu au crescut suficient, īn lanurile de cereale paioase observandu-se fenomenul de uscare. Aceste culturi nu mai pot asigura productii economice, iar, īn conditiile īn care īn urmatoarele zile nu se īnregistreaza precipitatii īnsemnate, situatia se va agrava."

Aproape aceeasi situatie se īnregistreaza si la culturile de primavara. Pe suprafetele rasarite, ritmul de crestere al plantelor este destul de lent, iar cele care au fost semanate īn afara epocii optime nu reusesc sa rasara ori au o rasarire neuniforma.

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!