Profitul agricol nr 11
20 martie 2019
Conferinta Nationala LAPAR

Spre deosebire de alti ani, Conferinta Nationala s-a derulat īn ritm alert, cu discursuri mai scurte si mai lipsite de dramatism. Evenimentul a durat putin peste trei ore. Doar Laurentiu Baciu a vorbit mai mult, cam o ora.

Presedintele Klaus Iohannis a trimis o scrisoare catre LAPAR. A citit-o Laurentiu Baciu. Premierul a lipsit si el, deoarece era īn Albania. Ministrul Daniel Constantin, care initial anuntase ca are programata o vizita īn China, si-a anulat deplasarea deoarece īn Parlament s-a discutat o motiune. Asa ca, a venit si la Conferinta.

Pentru a da greutate evenimentului, LAPAR a avut si invitati din strainatate:  Emmanuelle Mikosz de la ELO, organizatia europeana a proprietarilor de teren agricol, si Arnaud Petit, reprezentantul Copa-Cogeca.

Tonul discursurilor a fost mai degraba calm, īmpaciuitor. S-a vorbit despre o mai buna colaborare īntre fermieri si Minister. Nu au fost prea multe atacuri la adresa Guvernului, din cele care altadata faceau deliciul auditoriului. Totusi, presedintele LAPAR a provocat hohote de ras si aplauze cand a descris ce se īntampla prin institutiile publice.

Laurentiu Baciu le-a multumit fermierilor ca au fost prezenti "la singura si unica conferinta, adevarata, a agricultorilor". A remarcat prezenta lui Nini Sapunaru, presedintele Comisiei pentru Agricultura din Camera Deputatilor. Acesta a venit īnsotit de colegii din Parlament. A avut un discurs scurt, cu subiecte interesante, dar din sala a fost apostrofat.

Ministrul le-a lansat fermierilor din LAPAR o provocare: sa īnfiinteze un fond mutual. El crede ca fermierii ar trebui obligati sa adere la fond.
Dupa-amiaza, ministrul trebuia sa fie īn Senat, pentru a se apara īn fata motiunii depuse de liberali, asa ca a plecat mai devreme. Laurentiu Baciu i-a atentionat pe cei din sala ca, daca au ceva de transmis ministrului, sa o faca organizat, prin conducerea LAPAR, nu fiecare pe holurile cladirii.
Desi a fost prezent, Adrian Radulescu, cel care īn alti ani ridica sala īn picioare prin discurs, a preferat sa ramana la statutul de simplu invitat.

Printre problemele ridicate s-au numarat: cadastrarea terenurilor, dar mai ales comasarea lor, īncurajarea exploatatiilor viabile (adica mari, am traduce noi), irigatiile, reducerea birocratiei. S-a vorbit si despre Camerele agricole, despre derogarile la folosirea neonicotinoidelor, dar si despre OMG-uri si pozitia Romaniei pe aceasta problema.

Laurentiu Baciu a anuntat ca LAPAR sustine īnfiintarea Camerelor agricole, ca o favoare facuta fermierilor mici. Fermierii mari nu prea le folosesc, a spus el. "Participam ca sa īi ajutam pe ceilalti, o facem voluntar."

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 22 din 3 iunie 2015

Alina BARDAS, Veronica HUZA, Adrian MIHAI

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.