Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Conferinta Nationala LAPAR

Spre deosebire de alti ani, Conferinta Nationala s-a derulat în ritm alert, cu discursuri mai scurte si mai lipsite de dramatism. Evenimentul a durat putin peste trei ore. Doar Laurentiu Baciu a vorbit mai mult, cam o ora.

Presedintele Klaus Iohannis a trimis o scrisoare catre LAPAR. A citit-o Laurentiu Baciu. Premierul a lipsit si el, deoarece era în Albania. Ministrul Daniel Constantin, care initial anuntase ca are programata o vizita în China, si-a anulat deplasarea deoarece în Parlament s-a discutat o motiune. Asa ca, a venit si la Conferinta.

Pentru a da greutate evenimentului, LAPAR a avut si invitati din strainatate:  Emmanuelle Mikosz de la ELO, organizatia europeana a proprietarilor de teren agricol, si Arnaud Petit, reprezentantul Copa-Cogeca.

Tonul discursurilor a fost mai degraba calm, împaciuitor. S-a vorbit despre o mai buna colaborare între fermieri si Minister. Nu au fost prea multe atacuri la adresa Guvernului, din cele care altadata faceau deliciul auditoriului. Totusi, presedintele LAPAR a provocat hohote de ras si aplauze cand a descris ce se întampla prin institutiile publice.

Laurentiu Baciu le-a multumit fermierilor ca au fost prezenti "la singura si unica conferinta, adevarata, a agricultorilor". A remarcat prezenta lui Nini Sapunaru, presedintele Comisiei pentru Agricultura din Camera Deputatilor. Acesta a venit însotit de colegii din Parlament. A avut un discurs scurt, cu subiecte interesante, dar din sala a fost apostrofat.

Ministrul le-a lansat fermierilor din LAPAR o provocare: sa înfiinteze un fond mutual. El crede ca fermierii ar trebui obligati sa adere la fond.
Dupa-amiaza, ministrul trebuia sa fie în Senat, pentru a se apara în fata motiunii depuse de liberali, asa ca a plecat mai devreme. Laurentiu Baciu i-a atentionat pe cei din sala ca, daca au ceva de transmis ministrului, sa o faca organizat, prin conducerea LAPAR, nu fiecare pe holurile cladirii.
Desi a fost prezent, Adrian Radulescu, cel care în alti ani ridica sala în picioare prin discurs, a preferat sa ramana la statutul de simplu invitat.

Printre problemele ridicate s-au numarat: cadastrarea terenurilor, dar mai ales comasarea lor, încurajarea exploatatiilor viabile (adica mari, am traduce noi), irigatiile, reducerea birocratiei. S-a vorbit si despre Camerele agricole, despre derogarile la folosirea neonicotinoidelor, dar si despre OMG-uri si pozitia Romaniei pe aceasta problema.

Laurentiu Baciu a anuntat ca LAPAR sustine înfiintarea Camerelor agricole, ca o favoare facuta fermierilor mici. Fermierii mari nu prea le folosesc, a spus el. "Participam ca sa îi ajutam pe ceilalti, o facem voluntar."

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 22 din 3 iunie 2015

Alina BARDAS, Veronica HUZA, Adrian MIHAI

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."